Jurnal românesc – 24.11.2017
Prezent, vineri, la Summitul Parteneriatului Estic de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a discutat cu omologul său ucrainean, Petro Poroşenko despre legea învăţământului din ţara vecină care afectează dreptul la educaţie în limba materna a minorităţilor. Problema va fi soluţionată, a spus şeful statului român, după ce Poroshenko a dat asigurări că va ţine cont de toate recomandările care vor veni de la Comisia de la Veneţia. Miercuri, guvernul de la Bucureşti a adoptat o serie de măsuri de sprijinire directă a etnicilor romani care învată în limba română în Ucraina şi susţinerea profesorilor care predau discipline de studiu în limba română. Noile reglementări vizează alocarea de burse pentru etnicii români care studiază aici şi organizarea unor stagii de perfectionare pentru profesorii din scolile de limba română din această ţară. Noua lege a Educaţiei adoptată, în septembrie, de către Rada Supremă de la Kiev, privează minorităţile etnice (români, maghiari, ruşi, bulgari, polonezi etc.) de acces la şcolarizare în limba maternă. Legea în cauză prevede ca în licee şi facultăţi să se predea doar în ucraineană, iar educaţia în limbile minorităţilor să fie posibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare în şcolile din Ucraina.
Mihai Pelin, 24.11.2017, 12:22
Prezent, vineri, la Summitul Parteneriatului Estic de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a discutat cu omologul său ucrainean, Petro Poroşenko despre legea învăţământului din ţara vecină care afectează dreptul la educaţie în limba materna a minorităţilor. Problema va fi soluţionată, a spus şeful statului român, după ce Poroshenko a dat asigurări că va ţine cont de toate recomandările care vor veni de la Comisia de la Veneţia. Miercuri, guvernul de la Bucureşti a adoptat o serie de măsuri de sprijinire directă a etnicilor romani care învată în limba română în Ucraina şi susţinerea profesorilor care predau discipline de studiu în limba română. Noile reglementări vizează alocarea de burse pentru etnicii români care studiază aici şi organizarea unor stagii de perfectionare pentru profesorii din scolile de limba română din această ţară. Noua lege a Educaţiei adoptată, în septembrie, de către Rada Supremă de la Kiev, privează minorităţile etnice (români, maghiari, ruşi, bulgari, polonezi etc.) de acces la şcolarizare în limba maternă. Legea în cauză prevede ca în licee şi facultăţi să se predea doar în ucraineană, iar educaţia în limbile minorităţilor să fie posibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare în şcolile din Ucraina.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a activat grupul interministerial din care fac parte toate institutiile de resort din ţară pentru acordarea de sprijin imediat unei românce şi celor doi copii ai săi, găsiţi în condiţii inumane, în sudul Italiei, în localitatea Lamezia-Terme, de poliţia locală. Din acest grup fac parte Ministerul de Externe, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane. Totodată, ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, l-a chemat de urgenţă pe Ambasadorul Italiei în România, pentru a discuta despre complexitatea cazului şi pentru a identifica soluţii urgente şi rapide pentru astfel de situaţii. Românca a fost sechestrată şi torturată, timp de zece ani, de un italian. Ea a fost violată în repetate rânduri şi a născut doi copii în captivitate. După intervenţia poliţiei italiene, femeia şi cei doi copii au fost plasaţi într-un adăpost pentru victime, iar bărbatul a fost arestat pentru maltratare, sclavie şi viol.
Un proiect legislativ, menit să reducă aglomeraţia de la serviciile de paşapoarte, a fost lansat, recent de către Ministerul de Externe şi cel de Interne, de la Bucureşti. Procedura de depunere a documentelor va fi simplificată, iar perioada de valabilitate a paşapoartelor va creşte. Astfel, pentru persoanele cu vârste peste 25 de ani, valabilitatea paşaportului simplu electronic va fi extinsă de la cinci la zece ani. Potrivit autorităţilor, după eliberarea paşapoartelor electronice cu valabilitate de zece ani, pe termen mediu şi lung, se va înregistra o scădere a volumului de solicitări şi, în acelaşi timp, se va înregistra o reducere efectivă a costurilor pe care le suportă cetăţeanul. Vârsta de 25 de ani a fost aleasă ţinându-se cont de faptul că după aceasta, schimbările de fizionomie sunt mai puţin accentuate într-un interval de zece ani. Pentru copiii de până la 12 ani se va menţine perioada de valabilitate de trei ani.