Jurnal românesc – 24.10.2024
Secretarul de stat pentru afaceri strategice din ministerul român de Externe, Ana Tinca, s-a întâlnit cu preşedintele Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Etnopolitică şi Libertatea de Conştiinţă, Viktor Yelenski.
Bogdan Matei, 24.10.2024, 11:37
Secretarul de stat pentru afaceri strategice din ministerul român de Externe, Ana Tinca, s-a întâlnit cu preşedintele Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Etnopolitică şi Libertatea de Conştiinţă, Viktor Yelenski, aflat în vizită la Bucureşti. Potrivit diplomației de la București, cei doi oficiali au avut un schimb de opinii privind cooperarea în vederea respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din cele două state, cu accent asupra dreptului la educaţie şi exercitării libertăţii religioase. Secretarul de stat Tinca a menţionat progresele înregistrate de Ucraina în ceea ce priveşte asigurarea respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale și ”a arătat că protejarea dreptului la educaţie, precum şi la exercitarea serviciului religios în limba maternă reprezintă un drept fundamental.
Ea a solicitat continuarea implicării constructive a autorităţilor de resort din Ucraina pentru soluţionarea unor probleme specifice semnalate de comunitatea românească din Ucraina, cu luarea în considerare a intereselor acesteia, făcând referire, în context, şi la evoluţiile consemnate în cazul Capelei Metropolitane din Cernăuţi” – menționează MAE. Potrivit sursei, a fost convenită menţinerea unui dialog constant şi aplicat pe toate subiectele de interes, în vederea identificării de soluţii în beneficiul minorităţii române din Ucraina.
Peste 400 de mii de etnici români trăiesc în țara vecină, majoritatea în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești anexate în 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea Sovietică stalinistă și preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor al URSS. Potrivit ultimului recensământ al populației, în România trăiesc circa 45 de mii de etnici ucraineni, de aproape zece ori mai puțini decât românii din Ucraina. Ca și celelalte minorități naționale recunoscute în România, ucrainenii au, din oficiu, un reprezentant în Camera Deputaților de la București.
“Pe măsură ce ne pregătim pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, programat pentru 3 noiembrie, Statele Unite rămân îngrijorate că Rusia va încerca din nou să împiedice cetățenii moldoveni să-și exercite dreptul suveran de a-și alege conducătorii” – afirmă secretarul american de stat, Antony Blinken. El susține că Rusia a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a perturba alegerile și referendumul privind integrarea europeană, cu scopul de a submina democrația din Republica Moldova, inclusiv prin finanțări ilicite, cumpărarea de voturi, dezinformare și activități cibernetice rău intenționate. Blinken a remarcat că, în fața eforturilor Rusiei de a nega dreptul cetățenilor Republicii Moldova de a-și alege viitorul, majoritatea acestora au votat pentru modificarea constituției în direcția aderării la Uniunii Europene.
Şedinţa Comisiei Juridice a Senatului de la București, în care ar fi urmat să fie dezbătută iniţiativa cetăţenească „Fără penali în funcţii publice”, a fost amânată din cauza lipsei de cvorum. Cel mai probabil luni va fi programată o nouă întâlnire. Documentul prevede completarea articolului 37 din Constituţie – Dreptul de a fi ales – cu un nou text, potrivit căruia cetăţenii condamnaţi la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie să nu mai poată fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Parlament şi în funcţia de preşedinte al României. Dezbaterile din Senat au întârziat ani în șir, după ce Camera Deputaţilor a adoptat, în 2020, această propunere legislativă privind iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei, susținută și de numeroși români din diaspora.
Centrul Naţional de Studii ‘Mihai Eminescu’ – Memorialul Ipoteşti, instituţie de cultură de importanţă naţională, va încheia un acord de parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe pentru promovarea operei eminesciene şi a culturii române.
Ministerul va sprijini, inclusiv prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare, proiectele comune derulate în ţară sau în străinătate, cu participarea reprezentanţilor diplomaţiei române şi ai Memorialului Ipoteşti. De asemenea, vor fi promovate iniţiativele şi proiectele Memorialului care susțin relația cu diaspora română.
România e prezentă cu un stand propriu şi un program special de evenimente, incluse în Sezonul Cultural România-Polonia 2024-2025, la cea de-a XXVIII-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte de la Cracovia, care are loc în perioada 24-27 octombrie – informează Institutul Cultural Român.
ICR a pregătit un stand cu circa 60 de propuneri – traduceri din literatura română şi publicaţii poloneze cu tematică românească – dintr-o multitudine de genuri: poezie, proză scurtă şi roman, eseistică, filozofie, memorialistică, teatru, carte istorică, de călătorie, ghiduri turistice. Printre cele mai noi traduceri în limba polonă, apărute în 2024, se numără Virgil Tănase – ‘Camus’ sau Costică Brădăţan – ‘Elogiul eşecului. Patru pilde de umilitate. Matila Ghyka, Numărul de aur’.
Publicul va fi invitat la lansarea ediţiei polone a cărţii ‘Misterul maşinuţelor chinezeşti’, de Florin Irimia, în traducerea Radoslawei Janowska-Lascar, în prezenţa autorului şi traducătoarei, și la o prezentare dedicată împlinirii a 85 de ani de la refugiul polonezilor în România, atunci când țara le-a fost invadată de trupele Germaniei naziste și ale Rusiei sovietice.
