Jurnal românesc – 24.06.2015
A mai rămas o săptămână până la deschiderea oficială a Programului de tabere ARC, ediţia 2015. Evenimentul va avea loc la Sulina, în prezenţa ministrului delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvar, a altor reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale şi a unor membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti. Taberele ARC sunt organizate în perioada 29 iunie – 3 august, în cadrul Centrului de agrement de la Sulina şi în cadrul Taberei Luminiţa, de la Eforie Nord. Pentru acest an, este aşteptată participarea a aproximativ 2.000 de copii şi tineri, etnici români din ţările aflate în jurul graniţelor şi Balcani, respectiv Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, Ucraina (regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia), Ungaria, Serbia (Voivodina şi Valea Timocului), Bulgaria, Albania, Republica Macedonia, precum şi din Italia, Spania, Grecia, Statele Unite ale Americii, Canada sau din Orientul Mijlociu şi Africa. Participanţii sunt selectaţi prin intermediul misiunilor diplomatice ale României, cu sprijinul asociaţiilor româneşti din afara graniţelor, în baza îndeplinirii condiţiei obligatorii de asumare a identităţii culturale române. În cadrul activităţilor educative şi recreative pe care le propune Programul ARC, vor fi invitaţi profesori universitari, jurnalişti şi alte personalităţi care vor susţine prelegeri cu teme de interes precum: limbă, istorie, cultură şi civilizaţie română, ştiinţe ale comunicării sau sport.
Roxana Vasile, 24.06.2015, 12:00
Comisia Europeană a adoptat Programul Operaţional Regional 2014-2020 pentru România, în valoare de 8,2 miliarde euro. Din aceştia, 6,7 miliarde provin din Fondul European de Dezvoltare Regională, care urmăreşte reducerea dezechilibrelor dintre regiunile UE. Potrivit comisarului european pentru politica regională, Corina Creţu, acesta este unul dintre cele mai mari programe de investiţii din Uniune. Investiţiile vor fi folosite pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii la oraş, pentru crearea şi amenajarea de spaţii verzi, pentru un transport accesibil şi curat sau pentru dezvoltarea zonelor urbane defavorizate. Programul va sprijini, de asemenea, creşterea calităţii serviciilor medicale şi adaptarea educaţiei şi a formărilor profesionale la nevoile pieţei de muncă.
Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris are, în premieră, un vicepreşedinte român. Avocatul Crenguţa Leaua a fost numită în această funcţie pe care urmează să o preia la 1 iulie. Într-un comunicat, aceasta precizează că este pentru prima dată când în lista celor 17 vicepreşedinţi ai Curţii Internaţionale de Arbitraj se regăseşte un jurist dintr-o ţară din Europa de Est, alta decât Rusia. Această numire vine după încheierea unui mandat de trei ani ca membru al Curţii. Crenguţa Leaua este conferenţiar universitar titular la Academia de Studii Economice Bucureşti şi cadru didactic asociat în cadrul programului de masterat în Arbitraj Comercial organizat de Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. Este arbitru cu experienţă în peste 100 de cazuri, fiind inclusă pe listele de arbitri ale curţilor de arbitraj de pe lângă camerele de comerţ şi industrie din România, Austria, Polonia, Bulgaria şi Slovenia, precum şi din Kuala Lumpur şi Shanghai. De asemenea, este listată ca arbitru la Centrul de Arbitraj şi Mediere al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (Geneva). Este membră a International Council for Commercial Arbitration (Haga), a London Court of International Commercial Arbitration şi a Swiss Arbitration Association.
Gospodăriile din România au economisit, în medie, 231,5 lei lunar, în 2014, ceea ce a însemnat 9,3% din veniturile totale – arată Institutul Naţional de Statistică. Situaţia pe categorii de gospodării se prezintă astfel: gospodăriile de salariaţi au economisit în medie 10,5% din venituri, cele de pensionari 10,7%, cele de agricultori 3%, cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole 4,3%, în timp ce gospodăriile de şomeri au efectuat cheltuieli mai mari decât veniturile, înregistrând un deficit de 0,8%. Diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile gospodăriilor din mediul rural a fost, în 2014, de 6,2%, iar în mediul urban s-au înregistrat, în medie, economii care au reprezentat 11% din veniturile totale.
