Jurnal românesc – 24.05.2016
Premierul român, Dacian Cioloş, se află în aceste zile în Statele Unite, într-o vizită de lucru, care are ca obiectiv principal dezvoltarea unei dimensiuni economice a relaţiilor bilaterale, pornind de la Parteneriatul Strategic. Luni, Dacian Cioloş s-a întâlnit, la Detroit, cu membri din conducerea companiei Ford şi a vizitat Centrul de cercetare-inovare al uzinei. Premierul român are întâlniri, la Washington, cu vicepreşedintele Joe Biden şi cu secretarii agriculturii, comerţului şi energiei. În cadrul vizitei, delegaţia oficială condusă de Dacian Cioloş va mai avea discuţii cu reprezentanţi ai mediului de afaceri, cărora le va prezenta potenţialul de dezvoltare a afacerilor în România. El are programată o întâlnire şi cu membrii comunităţii româneşti.
Mihai Pelin, 24.05.2016, 12:56
Premierul român, Dacian Cioloş, se află în aceste zile în Statele Unite, într-o vizită de lucru, care are ca obiectiv principal dezvoltarea unei dimensiuni economice a relaţiilor bilaterale, pornind de la Parteneriatul Strategic. Luni, Dacian Cioloş s-a întâlnit, la Detroit, cu membri din conducerea companiei Ford şi a vizitat Centrul de cercetare-inovare al uzinei. Premierul român are întâlniri, la Washington, cu vicepreşedintele Joe Biden şi cu secretarii agriculturii, comerţului şi energiei. În cadrul vizitei, delegaţia oficială condusă de Dacian Cioloş va mai avea discuţii cu reprezentanţi ai mediului de afaceri, cărora le va prezenta potenţialul de dezvoltare a afacerilor în România. El are programată o întâlnire şi cu membrii comunităţii româneşti.
La Bucureşti, reprezentanţi ai autorităţilor anticorupţie şi poliţieneşti din 9 ţări precum şi reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai Reţelei Europene privind Frauda şi Corupţia în Sistemul de Sănătate dezbat, până miecuri, teme privind prevenirea şi investigarea corupţiei în sistemul de sănătate. Grupul de lucru este organizat de Direcţia Naţională Anticorupţie din România în calitatea sa de membru al Reţelei Europene Împotriva Corupţiei şi deţinător al vicepreşedinţiei acestei reţele. Scopul grupului de lucru este acela de a oferi un cadru profesional de dialog în care se discută exemple de studii de caz şi de bune practici în lupta împotriva corupţiei în sectorul medical, din perspectiva practicienilor anticorupţie. Printre ţările participante se numără Austria, Germania, Republica Moldova, Serbia şi Spania.
Cetăţenii români cu domiciliul în România care au realizat venituri din străinătate în 2015 trebuie să completeze şi să depună o Declaraţie (201) privind veniturile realizate din străinătate, până în 25 mai. Excepţie fac veniturile reprezentând salariile plătite de un angajator străin pentru activităţile desfăşurate în străinătate. Totodată, cetăţenii străini care au obţinut rezidenţa fiscală în România, au fost prezenţi în ţară mai mult de 183 zile sau au centrul intereselor vitale în România au, de asemenea, obligaţia de a depune această Declaraţie privind veniturile realizate din străinătate. Formularul se poate completa online accesând www.eguvernare.ro şiutilizând un certificat digital. La rândul lor, persoanele fizice cu domiciliul în România, care au o şedere în străinătate mai lungă de 183 de zile pe an şi rezidenţă fiscală în altă ţară, trebuie să completeze un Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din România şi să îl trimită prin poştă la administraţia fiscală în a cărei rază teritorială se află domiciliul său.
Doar 300 de autoturisme au fost achiziţionate în România de la începutul anului prin programul guvernamental „Prima Maşină”, numărul mic al clienţilor care utilizează această facilitate fiind explicat prin perioada de rambursare de doar 5 ani. „Prima Maşină” ar putea deveni atractiv dacă plata creditului s-ar extinde pe o durată de şapte ani, susţin reprezentanţii Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România, care acuză birocraţia excesivă. “Prima Maşină” prevede un avans de cel puţin 5% din preţul de achiziţie, o perioadă de creditare de maximum cinci ani, iar garanţia acordată de Stat pentru împrumut rămâne de 50%. Amintim că industria auto din România a avut în 2015 o cifră de afaceri de 20 de miliarde de euro.
Elevii claselor a XI-a şi a XII-a din România vor putea studia, începând cu anul şcolar 2016-2017, o nouă disciplină opţională, „Istoria recentă a României”, programa cursului făcând parte din oferta de cursuri opţionale propusă de Ministerul Educaţiei. Disciplina va prezenta o imagine complexă a societăţii româneşti din a doua jumătate a secolului XX şi din primele decenii ale secolului XXI, punând accentul mai mult pe studierea evenimentelor, respectiv aprofundarea şi interpretarea trecutului, în locul memorării unor serii cronologice. Conţinutul programei va fi grupat în patru capitole, iar fiecare va trata etapele în care a evoluat România de la 23 august 1944 până în 1989. Ultima perioadă parcursă va fi din anul 1990 până în 2007, anul integrării României în UE, considerat un reper important în evoluţia istoriei contemporane.
