Jurnal românesc – 23.11.2016
Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, a discutat, marţi, la
Roma, cu omologul italian, Paolo Gentiloni, despre dinamica relaţiilor
bilaterale şi despre temele de actualitate de pe agenda europeană. Oficialii au
evidenţiat importanţa prezenţei unei comunităţi româneşti semnificative în
Italia, foarte bine integrată şi care contribuie la dezvoltarea economică şi
socială a Italiei. Comunitatea românească din Italia, care depăşeşte un milion
de persoane, ca şi comunitatea italiană de afaceri deosebit de activă în
România, constituie punţi solide de legătură între cele două societăţi. Cu
privire la problematica migraţiei, ministrul Comănescu a exprimat solidaritatea
României cu statele aflate în prima linie şi a reiterat implicarea substanţială
a ţării în implementarea măsurilor agreate la nivelul UE. De asemenea,
Comănescu a avut o întâlnire la Accademia di Romania cu studenţi, profesori şi
cercetători români din Italia.
Daniela Budu, 23.11.2016, 12:00
Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, a discutat, marţi, la
Roma, cu omologul italian, Paolo Gentiloni, despre dinamica relaţiilor
bilaterale şi despre temele de actualitate de pe agenda europeană. Oficialii au
evidenţiat importanţa prezenţei unei comunităţi româneşti semnificative în
Italia, foarte bine integrată şi care contribuie la dezvoltarea economică şi
socială a Italiei. Comunitatea românească din Italia, care depăşeşte un milion
de persoane, ca şi comunitatea italiană de afaceri deosebit de activă în
România, constituie punţi solide de legătură între cele două societăţi. Cu
privire la problematica migraţiei, ministrul Comănescu a exprimat solidaritatea
României cu statele aflate în prima linie şi a reiterat implicarea substanţială
a ţării în implementarea măsurilor agreate la nivelul UE. De asemenea,
Comănescu a avut o întâlnire la Accademia di Romania cu studenţi, profesori şi
cercetători români din Italia.
Ministerul de Externe a dat publicităţii documentul Q&A – Întrebări
frecvente referitoare la votul în străinătate, în cadrul campaniei de
informare a alegătorilor români din străinătate privind locurile unde pot vota
şi procedura de votare la alegerile parlamentare din 11 decembrie. Materialul
informativ oferă răspunsuri clare la cele mai frecvente întrebări pe care
alegătorii români din dispora le au cu privire la votul în străinătate, cum ar
fi: cum votez prin corespondenţă?, dacă m-am înscris în Registrul electoral
cu opţiunea votului prin corespondenţă şi am confirmat primirea materialelor de
vot, însă mă răzgândesc şi doresc să votez la secţie, este posibil?, dacă am
domiciliul în România şi mă aflu ca turist în străinătate, la momentul votului,
îmi pot exercita dreptul la vot?, care sunt actele de identitate româneşti pe
baza cărora pot vota la alegerile parlamentare din 2016?, cine poate vota în
străinătate?, câte secţii de votare sunt organizate în străinătate, dacă am
domiciliul sau reşedinţa în străinătate (ex. Spania) şi în ziua votului mă aflu
în alt stat decât statul de reşedinţă, tot în străinătate (ex. Italia), pot
vota?. Ministerul reaminteşte că, pentru a facilita identificarea celei mai
apropiate secţii de votare, a pus la dispoziţia alegătorilor români Harta interactivă a secţiilor de votare in
străinătate, disponibilă pe site-ul MAE. Lista integrală a celor 417 secţii
de votare din străinătate poate fi consultată tot pe pagina de web a
Ministerului. Pentru informaţii suplimentare cu privire la exercitarea
dreptului de vot, alegătorii români din străinătate au la dispoziţie materialul
informativ intitulat Ghidul alegătorului
român din străinătate.
Preşedintele Klaus Iohannis a încurajat, marţi, tinerii, la Iaşi, în
cadrul unei dezbateri privind piaţa farmaceutică, să facă cercetare şi a spus
că principala problemă a celor care pleacă peste hotare este că angajările nu
se fac pe merit. Am spus mereu că trebuie să privim cercetarea ca pe o
investiţie în viitorul României pe care trebuie să o valorifcăm. Tinerii trebuie
încurajaţi să facă cercetare, mai ales în România, iar cei care au plecat să se
întoarcă. (…) Este un lucru arhicunoscut că avem tineri foarte talentaţi, dar
îngrijorător este faptul că o mare parte dintre ei şi-ar dori să plece -
a mai spus Klaus Iohannis la Iaşi.
În prezent, impozitul pe venit este reţinut în cazul pensiilor care
depăşesc 1.050 de lei, dar, de la 1 ianuarie 2017, acest plafon va creşte cu 50
de lei, ajungând la 1.100 de lei. Veniturilor din pensii li se aplică, în
momentul de faţă, un impozit de 16%, care ajunge la bugetul statului. Suma
neimpozabilă lunară de 1.050 lei se majorează cu 50 lei în fiecare an fiscal,
începând cu drepturile aferente lunii ianuarie, până ce plafonul de venit
neimpozabil ajunge la valoarea de 1.200 lei/lunar. Plafonul până la care
pensiile sunt scutite de impozit urmează să ajungă la 1.150 de lei în 2018 şi
la 1.200 de lei în 2019.