Jurnal românesc – 23.11.2015
La Bucureşti, Târgul de Carte Gaudeamus, organizat de Radio România, a fost şi în acest an un real succes de public şi de vânzări. 125 de mii de oameni au vizitat târgul, cheltuind aproximativ 3.200.000 de euro şi făcând din Târgul de carte Gaudeamus „cel mai citit târg de carte”. Gaudeamus a însemnat în acest an şi peste 300 de edituri participante, iar numărul evenimentelor culturale organizate în cele cinci zile de desfăşurare a depăşit 700. Trofeele Gaudeamus, ai căror câştigători au fost stabiliţi prin votul publicului, le-au revenit în ordine editurilor Humanitas, RAO şi Nemira. Editura RAO a obţinut şi premiul pentru „Cea mai râvnită carte a târgului”, cu volumul „Biblia pierdută” de Igor Bergler. Premiul de Excelenţă i-a fost acordat Editurii Cartier, pentru modul în care, alături de alte edituri basarabene, susţine piaţa de carte din România şi Republica Moldova, iar Premiul Educaţia – Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
Daniela Budu, 23.11.2015, 12:48
La Bucureşti, Târgul de Carte Gaudeamus, organizat de Radio România, a fost şi în acest an un real succes de public şi de vânzări. 125 de mii de oameni au vizitat târgul, cheltuind aproximativ 3.200.000 de euro şi făcând din Târgul de carte Gaudeamus „cel mai citit târg de carte”. Gaudeamus a însemnat în acest an şi peste 300 de edituri participante, iar numărul evenimentelor culturale organizate în cele cinci zile de desfăşurare a depăşit 700. Trofeele Gaudeamus, ai căror câştigători au fost stabiliţi prin votul publicului, le-au revenit în ordine editurilor Humanitas, RAO şi Nemira. Editura RAO a obţinut şi premiul pentru „Cea mai râvnită carte a târgului”, cu volumul „Biblia pierdută” de Igor Bergler. Premiul de Excelenţă i-a fost acordat Editurii Cartier, pentru modul în care, alături de alte edituri basarabene, susţine piaţa de carte din România şi Republica Moldova, iar Premiul Educaţia – Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
România trebuie să informeze de urgenţă statele UE despre nerespectarea de către Serbia a prevederilor protocolului bilateral privind protecţia minorităţilor naţionale. Aflat în Serbia împreună cu o delegaţie a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, deputatul Eugen Tomac, preşedinte executiv al Mişcării Populare, a atras atenţia asupra nerespectării de către Serbia a prevederilor protocolului bilateral, semnat la Bruxelles în martie 2012. Declaraţiile au fost făcute după o serie de întrevederi cu reprezentanţi ai Comisiei pentru diasporă şi sârbii din regiune, ai Comisiei pentru politică externă şi ai Grupului parlamentar de prietenie cu România din Adunarea Naţională a Serbiei.
România este cea mai pregătită ţară din Europa Centrală şi de Est pentru a oferi servicii avansate în cloud pe infrastructura fixă şi mobilă, în condiţiile în care traficul de date în cloud la nivel global va creşte de peste patru ori până la finalul anului 2019, se arată într-un studiu de specialitate. Traficul de date în cloud va creşte, până la finalul anului 2019, de la 2,1 la 8,6 zettabytes (ZB), depăşind ritmul de creştere al traficului centrelor de date, estimat a se tripla în aceeaşi perioadă, potrivit celui de-al cincilea studiu anual Cisco Global Cloud Index (2014-2019). Componenta cloud devine din ce în ce mai importantă, fie că este vorba de cloud privat, hibrid sau public. Global Cloud Index subliniază că traficul de date pe acest segment va creşte cu peste 30% în orice regiune a lumii în următorii cinci ani. În 2015, 81 de ţări au îndeplinit toate criteriile pentru a oferi servicii avansate de cloud pe reţele mobile, în creştere semnificativă faţă de 2014 când doar 21 de ţări se calificau.
Valoarea importurilor realizate de România anul trecut s-a cifrat la peste 58,5 miliarde de euro, în creştere cu 5,8% faţă de anul anterior. Cea mai mare pondere a acestui tip de comerţ a fost consemnat cu ţările din Uniunea Europeană, peste 75% din total, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Conform statisticii, la nivelul anului trecut, valoarea importurilor din Germania a fost cu 9,5% mai mare faţă de anul precedent, produsele cele mai frecvent comercializate fiind reprezentate de maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile, mijloace şi materiale de transport, produse chimice, materiale textile. Pe locul doi în topul ţărilor din care România a importat în 2014 se află Italia.
