Jurnal românesc – 23.10.2019

Comisia Europeană a publicat rapoartele referitoare la România şi
Bulgaria în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. În vreme ce
Bruxelles-ul notează că în ţara vecină au avut loc progresele suficiente pentru
îndeplinirea angajamentului din momentul aderării la UE şi că monitorizarea ar
putea fi ridicată în câteva luni, în cazul României autorităţile europene
constată un regres al reformelor în justiţie şi o involuţie în lupta
anticorupţie şi în respectarea statului de drept. În raport se precizează că
autorităţile de la Bucureşti nu au pus în aplicare recomandările privind
revizuirea legilor justiţiei şi nici nu au dat curs celor privind îngheţarea
intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului Penal şi Codului de Procedură
Penală.

Sorin Iordan, 23.10.2019, 12:15

Comisia Europeană a publicat rapoartele referitoare la România şi
Bulgaria în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. În vreme ce
Bruxelles-ul notează că în ţara vecină au avut loc progresele suficiente pentru
îndeplinirea angajamentului din momentul aderării la UE şi că monitorizarea ar
putea fi ridicată în câteva luni, în cazul României autorităţile europene
constată un regres al reformelor în justiţie şi o involuţie în lupta
anticorupţie şi în respectarea statului de drept. În raport se precizează că
autorităţile de la Bucureşti nu au pus în aplicare recomandările privind
revizuirea legilor justiţiei şi nici nu au dat curs celor privind îngheţarea
intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului Penal şi Codului de Procedură
Penală.

Totodată, Comisia critică activitatea Consiliului Superior al
Magistraturii, a Secţiei de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, a DNA şi
chiar a Curţii Constituţionale a României. Cu toate acestea, comisarul european
pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, a
declarat că executivul comunitar este încrezător că România poate căpăta
un nou avânt în îndeplinirea obiectivelor MCV. După publicarea
raportului, ministrul justiţiei în exerciţiu, Ana Birchall, a anunţat că va
convoca de urgenţă Comisia MCV a nivel naţional, pentru a elabora un plan de
acţiune comun.

Coproducţia România-Spania Cadoul de Crăciun, scrisă şi
regizată de Bogdan Mureşanu, a fost nominalizată la premiile Academiei de Film
Europene, la categoria cel mai bun scurtmetraj european din 2019.
Filmul, cu o durată de 23 de minute, a fost produs de Bogdan Mureşanu, Vistor
Dumitrovici şi Eduardo Moisés Escribano Solera. Acţiunea se desfăşoară la
Timişoara, în seara de 20 decembrie 1989, când un bărbat descoperă cu oroare că
fiul său i-a trimis prin poştă o scrisoare lui Moş Gerilă,
substitutul din epocă al lui Moş Crăciun, în care îl ruga să-i îndeplinească
singura dorinţă a tatălui său: moartea dictatorului Nicolae Ceauşescu. Cadoul
de Crăciun concurează alături de alte 4 producţii din Portugalia, Cehia,
Franţa şi Spania. Pelicula a câştigat marele premiu al ediţiei din 2019 a
Festivalului de Scurtmetraj de la Clermont-Ferrand, în Franţa şi a fost premiat
şi în noiembrie 2017 la festivalul de la Cottbus, în Germania. Cel mai bun
scurtmetraj european al anului va fi anunţat la cea de-a 32-a ediţie a galei
premiilor Academiei de Film Europene, care va avea loc pe 7 decembrie la
Berlin.

Organizaţiile românilor din Ucraina i-au transmis preşedintelui
Klaus Iohannis o scrisoare prin care solicită, de urgenţă, o audienţă pentru a
discuta despre situaţia comunităţilor istorice româneşti din regiunile
Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa, transmite Agenţia BucPress. Românii din
Ucraina consideră drept prioritară consultarea cu preşedintele României în
legătură cu pericolul pe care îl reprezintă implementarea completă, din 2023, a
legislaţiei în domeniul învăţământului, care reduce semnificativ dreptul la
studii în limba maternă pentru minorităţiile naţionale.

Liderii etnicilor
români din Ucraina apreciază că legea educaţiei, adoptată de parlamentul de la
Kiev, are un efect devastator de ucrainizare a celor peste 100 de şcoli rămase
cu predare integrală în limba română din Transcarpatia, Cernăuţi şi Basarabia
istorică şi avertizează că aceasta ar putea duce la asimilarea totală a
populaţiei româneşti din aceste regiuni. Românilor din Ucraina li s-au alăturat
cei din Serbia, care îndeamnă Bucureştiul să ia în considerare cu maximă
seriozitate situaţia românilor vlahi din Valea Timocului. Aceştia le cer
autorităţilor române o mai bună organizare şi consolidare a Ministerului pentru
Românii de Pretutindeni, care să devină o instituţie puternică, capabilă să
rezolve problemele grave ale românilor din comunităţile istorice.

În favoarea
păstrării MRP în viitoarea componenţă guvernamentală s-au exprimat şi Consiliul
Mondial Român şi Federația Organizațiilor Românești din Centrul și Sud-Estul
Europei, care-i reprezintă pe conaţionalii din Albania, Bulgaria, Republica
Moldova, Macedonia de Nord, Serbia şi Ucraina.

Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir de la
Istanbul organizează, pe 24 octombrie, conferința științifică Dimitrie
Cantemir – istorie, cultură, patrimoniu în contextul marcării a 346 de
ani de la nașterea marelui cărturar. La manifestare participă cercetători
români și turci, specializaţi în opera cantemiriană. Din partea României vor
lua cuvântul profesorul Bogdan Crețu, de la Facultatea de Litere a
Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Nicolae Gheorghiță,
profesor la Universitatea Națională de Muzică București şi conferențiarul
universitar Florica Mihuț de la Facultatea de Istorie a Universităţii din
București. În deschiderea simpozionului va avea loc un mini recital susținut de
instrumentiști din cadrul Conservatorului de Stat din Istanbul, care vor
interpreta câteva compoziții semnate de Dimitrie Cantemir.