Jurnal românesc – 23.09.2019
Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Viorica Dăncilă se află zilele acestea în Statele Unite ale Americii. Iohannis reprezintă România la Adunarea Generală a ONU, care are loc la New York. Preşedintele urmează să afirme sprijinul României pentru o gestionare multilaterală a principalelor provocări globale şi va susţine declaraţia naţională în plenul Adunării Generale pe 25 septembrie. Klaus Iohannis va participa, de asemenea, la forumul politic la nivel înalt cu privire la accelerarea implementării Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă şi va avea, în marja Adunării Generale, o serie de întâlniri bilaterale. Viorica Dăncilă se află în SUA într-o vizită de lucru al cărei principal obiectiv este consolidarea parteneriatului transatlantic şi semnarea unor acorduri economice. Dăncilă are programate întâlniri cu membri ai conducerii Băncii Mondiale şi va participa la ceremonia de semnare a unui acord de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Premierul este însoţit de mai mulţi membri ai Executivului, printre care ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici şi cel al Apărării, Gabriel Leş.
Sorin Iordan, 23.09.2019, 12:11
Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Viorica Dăncilă se află zilele acestea în Statele Unite ale Americii. Iohannis reprezintă România la Adunarea Generală a ONU, care are loc la New York. Preşedintele urmează să afirme sprijinul României pentru o gestionare multilaterală a principalelor provocări globale şi va susţine declaraţia naţională în plenul Adunării Generale pe 25 septembrie. Klaus Iohannis va participa, de asemenea, la forumul politic la nivel înalt cu privire la accelerarea implementării Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă şi va avea, în marja Adunării Generale, o serie de întâlniri bilaterale. Viorica Dăncilă se află în SUA într-o vizită de lucru al cărei principal obiectiv este consolidarea parteneriatului transatlantic şi semnarea unor acorduri economice. Dăncilă are programate întâlniri cu membri ai conducerii Băncii Mondiale şi va participa la ceremonia de semnare a unui acord de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Premierul este însoţit de mai mulţi membri ai Executivului, printre care ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici şi cel al Apărării, Gabriel Leş.
Colocviul „Povestiri inedite despre Constantin Brâncuşi” va avea loc pe 24 septembrie la El Corte Ingles din Lisabona. Evenimentul, organizat de Ambasada României în Portugalia şi Institutul Cultural Român din capitala portugheză, îi va avea ca invitaţi pe criticii de artă Sofia Marcal şi Alvaro Lobato de Faria. „Povestiri inedite despre Constantin Brâncuşi” îşi propune să aducă în atenţia publicului portughez creaţia marelui artist român şi să sublinieze impactul pe care aceasta l-a avut asupra culturii globale în condiţiile în care a fost inclusă de mai bine de o jumătate de veac în patrimoniul UNESCO. Sofia Marcal este curator, muzeolog şi coordonator al galeriilor de artă ale Muzeului Naţional de Istorie şi Ştiinţe Naturale din Lisabona. Alvaro Lobato de Faria este, din 1993, director fondator al Asociaţiei Mişcarea de Artă Contemporană şi este, totodată, consultant artistic, curator şi critic de artă.
Biroul Electoral Central a admis şapte candidaturi pentru alegerile prezidenţiale din 10 noiembrie. Candidaţii validaţi, până în prezent, în cursa pentru Palatul Cotroceni sunt actualul preşedinte Klaus Iohannis din partea PNL, prim-ministrul Viorica Dăncilă din partea PSD, fostul europarlamentar Mircea Diaconu susţinut de ALDE şi Pro România, liderul USR Dan Barna din partea Alianţei 2020 USR-Plus, şeful UDMR Kelemen Hunor din partea formaţiunii pe care o conduce, Theodor Paleologu din partea PMP şi Viorel Cataramă din partea Partidului Dreapta Liberală. BEC a respins însă candidatura lui Miron Cozma din cauza neregulilor înregistrate în listele cu semnături. Totodată şi-au mai depus candidatura Ramona Ioana Bruynseels din partea Partidului Puterii Umaniste, Cătălin Ivan din partea Partidului Alternativa pentru Demnitate Naţională şi independenţii Bogdan Stanoevici şi Alexandru Cumpănaşu. Eventualele contestaţii pot fi depuse la Curtea Constituţională până pe 25 septembrie, urmând ca pe 27 septembrie, Biroul Electoral Central să facă publică lista finală a celor care vor concura pentru cea mai înaltă funcţie în statul român.
Filmul „La Gomera”, regizat de Corneliu Porumboiu, se află între „cele mai captivante 29 de lungmetraje noi” selectate în cea de-a 57-a ediție a Festivalului de Film de la New York, alături de pelicule semnate de Martin Scorsese, Pedro Almodóvar sau Edward Norton. Pe 6 și 7 octombrie, Corneliu Porumboiu va fi prezent în metropola americană, la Alice Tully Hall şi Walter Reade Theater, pentru a răspunde întrebărilor publicului după proiecțiile filmului. Lungmetrajul va fi prezentat și la BFI London Film Festival, care va avea loc între 2 și 13 octombrie. Aici, producţia românească a fost inclusă în secțiunea „Films in Thrill” şi va fi proiectată, pe 9 și 10 octombrie. „La Gomera”, care a avut premiera mondială în competiția de anul acesta a Festivalului de la Cannes, este propunerea României pentru o nominalizare la categoria „cel mai bun lungmetraj internaţional” a Premiilor Oscar 2020 şi se află pe lista celor 46 de producții eligibile pentru o nominalizare la Premiile Academiei Europene de Film, care vor fi acordate pe 7 decembrie la Berlin.
Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, deputatul Constantin Codreanu, a solicitat trecerea Institutului Limbii Române în coordonarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Institutul funcţionează în subordinea Ministerului Educaţiei, din 1999, şi are ca obiect de activitate promovarea limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti în străinătate. Constantin Codreanu susţine că modificarea ar aduce beneficii importante pentru Institutul Limbii Române în condiţiile în care MRP este entitatea care gestionează problematica românilor din afara graniţelor şi dispune de experienţă diplomatică. Deputatul cere Guvernului să examineze propunerea până la alegerile prezidenţiale şi apreciază că un eventual răspuns afirmativ ar fi un câştig pentru românii de pretutindeni şi copiii acestora.
