Jurnal românesc – 23.08.2019
22.276 de români s-au înregistrat online pe portalul www.votstrainatate.ro până joi, 22 august, informează Autoritatea Electorală Permanentă. Instituţia precizează că, pentru votul prin corespondență, s-au înscris 11.144 de persoane, iar pentru cel la secția de votare, 11.132. AEP reiterează îndemnul adresat românilor din diaspora de a opta pentru votul prin corespondenţă, o procedură simplă şi sigură, care permite evitarea aglomeraţiei de la secţiile de votare şi anularea costurilor deplasării la urne. Totodată, AEP anunţă că a lansat în dezbatere publică proiectul pentru aprobarea procedurii de acreditare a asociaţiilor, fundaţiilor, instituţiilor mass-media interne şi externe şi a observatorilor internaţionali la alegerile prezidenţiale din noiembrie. Proiectul de act normativ a fost publicat pe site-ul www.roaep.ro şi poate fi consultat la secţiunea Legislaţie electorală – Transparenţă decizională. Observaţiile şi propunerile privind documentul pot fi transmise, până pe 2 septembrie, la adresa de e-mail cabinetpresedinte@roaep.ro.
Sorin Iordan, 23.08.2019, 11:45
22.276 de români s-au înregistrat online pe portalul www.votstrainatate.ro până joi, 22 august, informează Autoritatea Electorală Permanentă. Instituţia precizează că, pentru votul prin corespondență, s-au înscris 11.144 de persoane, iar pentru cel la secția de votare, 11.132. AEP reiterează îndemnul adresat românilor din diaspora de a opta pentru votul prin corespondenţă, o procedură simplă şi sigură, care permite evitarea aglomeraţiei de la secţiile de votare şi anularea costurilor deplasării la urne. Totodată, AEP anunţă că a lansat în dezbatere publică proiectul pentru aprobarea procedurii de acreditare a asociaţiilor, fundaţiilor, instituţiilor mass-media interne şi externe şi a observatorilor internaţionali la alegerile prezidenţiale din noiembrie. Proiectul de act normativ a fost publicat pe site-ul www.roaep.ro şi poate fi consultat la secţiunea Legislaţie electorală – Transparenţă decizională. Observaţiile şi propunerile privind documentul pot fi transmise, până pe 2 septembrie, la adresa de e-mail cabinetpresedinte@roaep.ro.
Operatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 414 de locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru români sunt disponibile în Olanda – 135, unde sunt căutaţi, cu precădere, muncitori necalificaţi în agricultură şi grădinărit. Germania pune la dispoziţie 116 posturi de bucătar, cameristă, consultant IT, dezvoltator software, manager, electrician sau zidar, Austria 84 locuri de muncă pentru electricieni, faianțari, instalatori sau tâmplari, iar Norvegia are nevoie de 49 lucrători în sectorul auto şi ospătari. Anunţul mai cuprinde 15 posturi de tehnician mecanic și electric în Spania, 12 de sticlar în Slovacia, 3 de bucătar şi programator în Slovenia. Cei interesaţi pot viziona oferta completă pe pagina de internet www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din zona de reşedinţă, unde pot fi îndrumaţi de consilierul Eures.
Elevii originari din Europa de Est care învaţă în şcolile din Anglia şi Scoţia se confruntă cu un grad din ce în ce mai ridicat de rasism şi xenofobie, relevă un studiu realizat de Universitatea Strathclyde din Glasgow. Potrivit cercetătorilor, 77% dintre elevii care au luat parte la studiu au declarat că au avut de suferit din cauza rasismului, a xenofobiei sau bullying-ului, iar jumătate dintre ei au spus că astfel de abuzuri au devenit mult mai dese după referendumul din 2016 privind ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Elevii au menţionat că au fost ţinta atât unor atacuri verbale, pe stradă şi în mijloacele de transport, cât şi fizice, petrecute în marea lor majoritate chiar în interiorul şcolilor.
Mai mult de atât, unele victime i-au acuzat pe profesori că nu doar au ignorat incidentele de acest fel, ci chiar ar fi râs şi ar fi permis continuarea lor. Cercetătorii avertizează că atacurile şi lipsa de implicare a unor profesori au avut un impact negativ asupra sănătăţii mintale a elevilor şi asupra sentimentului de apartenenţă la Marea Britanie. Corespondentul Radio România la Londra transmite că studiul s-a desfăşurat în perioada octombrie 2016 – mai 2018 şi că la cercetare au participat peste 1.000 de elevi, cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani. Majoritatea acestora locuiau de cel puţin trei ani în Marea Britanie şi proveneau din România, Polonia şi Lituania.
Ambasada României în Rusia anunţă că va publica, până la Crăciun, o listă cu numele a aproximativ 11.000 de români morţi în lagărele, spitalele şi batalioanele de muncă sovietice. La începutul acestei verii, reprezentanţa diplomatică a ţării noastre la Moscova a prezentat un prim tabel cu datele de identificare a 10.724 de prizonieri înhumaţi în cimitirele multinaţionale de pe teritoriul Federaţiei Ruse. Ambasadorul României în Rusia, Vasile Soare, a afirmat că românii „trebuie să ştie unde le sunt înaintaşii” şi că numărul românilor care au căzut prizonieri în cel de-al Doilea Război Mondial pe Frontul de Est şi care au murit în fostul spaţiu sovietic variază între 45.000 şi 65.000. „Ştim cu exactitate de 29.800 de prizonieri români care au murit în lagăre, mai precis în 288 de lagăre. Din cele peste 500 existente, în peste o jumătate au fost şi prizonieri români”, a declarat ambasadorul. Vasile Soare a adăugat că după Germania şi Ungaria, România a înregistrat cele mai mari pierderi în al Doilea Război Mondial.
