Jurnal românesc – 23.04.2015
Ministerul de externe de la Bucuresti salută recenta decizie a Guvernului canadian de a include România în rândul statelor pentru care se vor aplica prevederile viitorului sistem de Autorizare Electronică a Călătoriei (eTA), în cursul anului 2016. Astfel, cetăţenii români care au deţinut în ultimii zece ani o viză canadiană sau care deţin o viză de scurtă şedere pentru SUA pot să intre fără viză pe teritoriul canadian în urma înregistrării electronice în sistemul eTA. Măsura respectivă este similară celei aplicate cetăţenilor statelor care nu au nevoie de viză canadiană. Potrivit MAE, această decizie, care constituie o etapă importantă de progres în procesul de eliminare totală a vizelor canadiene, reconfirmă dialogul constant şi consecvent al autorităţilor române si canadiene în soluţionarea acestui dosar. În acelaşi timp, reprezintă un semnal al voinţei politice comune de a fi realizat, cât mai curând posibil, obiectivul împărtăşit de România, Canada şi UE de eliminare a regimului vizelor canadiene pentru toţi cetăţenii români, astfel încât aceştia să se bucure, pe deplin şi în mod egal cu ceilalţi cetăţeni europeni.
România Internațional, 23.04.2015, 12:00
Ministerul de externe de la Bucuresti salută recenta decizie a Guvernului canadian de a include România în rândul statelor pentru care se vor aplica prevederile viitorului sistem de Autorizare Electronică a Călătoriei (eTA), în cursul anului 2016. Astfel, cetăţenii români care au deţinut în ultimii zece ani o viză canadiană sau care deţin o viză de scurtă şedere pentru SUA pot să intre fără viză pe teritoriul canadian în urma înregistrării electronice în sistemul eTA. Măsura respectivă este similară celei aplicate cetăţenilor statelor care nu au nevoie de viză canadiană. Potrivit MAE, această decizie, care constituie o etapă importantă de progres în procesul de eliminare totală a vizelor canadiene, reconfirmă dialogul constant şi consecvent al autorităţilor române si canadiene în soluţionarea acestui dosar. În acelaşi timp, reprezintă un semnal al voinţei politice comune de a fi realizat, cât mai curând posibil, obiectivul împărtăşit de România, Canada şi UE de eliminare a regimului vizelor canadiene pentru toţi cetăţenii români, astfel încât aceştia să se bucure, pe deplin şi în mod egal cu ceilalţi cetăţeni europeni.
Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, doreşte să vadă în România mai mulţi investitori din Luxemburg şi declară că, la ora actuală, această ţară se află pe locul 9 în clasamentul investitorilor străini din România, cu o cifră de peste 2 miliarde de euro. La rândul său, ministrul Jean Asselborn a subliniat că toate statele UE care au îndeplinit în proporţie de 100% cerinţele tehnice de aderare la Schengen şi au şi voinţă politică ar trebui să aibă posibilitatea de a accede în acest spaţiu. El a apreciat că, în privinţa intrării în Schengen a României şi Bulgariei, există un mic blocaj şi că trebuie găsită cheia pentru deblocarea acestei situaţii. Luxemburg va prelua, la 1 iulie, preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
Construcţia coridorului de gaze între România, Bulgaria şi Grecia va începe în martie 2016 şi va fi gata la finele lui 2018, a anunţat miercuri ministrul bulgar al Energiei, Temenuzhka Petkova,citat de Novinite. Anuntul a fost facut după întâlnirea între oficiali din ministerele energiei din cele trei tari care a avut loc la Sofia. Coridorul va conecta reţelele naţionale de transport a gazelor naturale, din Romania, Grecia si Bulgaria. Proiectul va necesita investiţii totale de circa 220 de milioane de euro.
Guvernul a decis să legifereze bacşişul, care va fi evidenţiat pe un bon fiscal separat şi va fi taxat cu 16%. Executivul a adoptat, miercuri, o ordonanţă de urgenţă in acest sens. Decizia ar urma sa intre in vigoare de la 1 mai. Potrivit OUG, este interzis firmelor să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului. Impozitarea propusă vizează taxarea bacşişului ca profit al operatorului economic în cazul în care acesta nu se distribuie salariaţilor.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la Bucureşti se va pronunţa pe 6 mai în dosarul Referendumul, după ce, miercuri, procurorii anticorupţie au cerut condamnarea vicepremierului Liviu Dragnea la o pedeapsă cu executare. El a fost judecat pentru perioada când era secretar general al PSD, alături de alte 74 de persoane. Dragnea este acuzat că şi-a folosit influenţa – în alte condiţii decât cele legale – pentru a înclina balanţa la referendumul din 29 iulie 2012, organizat pentru demiterea preşedintelui de atunci, Traian Băsescu. Deşi 87% dintre votanţi au votat în favoarea demiterii, referendumul nu a fost validat din lipsă de cvorum. Vicepremierul a respins, întotdeauna, acuzaţiile care i se aduc.