Jurnal Românesc – 22.11.2021

Cipru, Iordania,
San Marino, Groenlanda, Trinidad şi Tobago au fost incluse de Comitetul Naţional
pentru Situaţii de Urgenţă pe lista roşie a ţărilor şi teritoriilor cu risc
epidemiologic ridicat. Din zona roşie în cea galbenă au intrat, în urma
scăderii incidenţei infectărilor, Azerbaidjan şi Brunei. Totodată, ca urmare a
creşterii numărului de îmbolnăviri, în zona galbenă au fost incluse Franţa,
Portugalia, Monaco, Chile, Liban şi Guyana. Thailanda, Iran, Aruba şi Saint
Kitts şi Nevis se află acum în zona verde. Noua listă a intrat în vigoare la 21
noiembrie. Potrivit CNSU, persoanele care vin din zona roşie intră în carantină
dacă nu au fost vaccinate sau nu au trecut prin boală. Pentru cei care sosesc din
ţări aflate în zona galbenă evitarea carantinei se poate face şi cu dovada unui
test PCR, nu mai vechi de 72 de ore. O persoană carantinată poate ieşi din
izolare după 10 zile, dacă face un test în a 8-a zi şi rezultatul este negativ.

Sorin Iordan, 22.11.2021, 11:22

Cipru, Iordania,
San Marino, Groenlanda, Trinidad şi Tobago au fost incluse de Comitetul Naţional
pentru Situaţii de Urgenţă pe lista roşie a ţărilor şi teritoriilor cu risc
epidemiologic ridicat. Din zona roşie în cea galbenă au intrat, în urma
scăderii incidenţei infectărilor, Azerbaidjan şi Brunei. Totodată, ca urmare a
creşterii numărului de îmbolnăviri, în zona galbenă au fost incluse Franţa,
Portugalia, Monaco, Chile, Liban şi Guyana. Thailanda, Iran, Aruba şi Saint
Kitts şi Nevis se află acum în zona verde. Noua listă a intrat în vigoare la 21
noiembrie. Potrivit CNSU, persoanele care vin din zona roşie intră în carantină
dacă nu au fost vaccinate sau nu au trecut prin boală. Pentru cei care sosesc din
ţări aflate în zona galbenă evitarea carantinei se poate face şi cu dovada unui
test PCR, nu mai vechi de 72 de ore. O persoană carantinată poate ieşi din
izolare după 10 zile, dacă face un test în a 8-a zi şi rezultatul este negativ.

Numărul românilor
care trăiesc în municipiul Roquetas de Mar din Andaluzia a scăzut de la peste
12.500 în 2013 la aproximativ 9.300 anul acesta, scrie ediţia spaniolă a
publicaţiei online Ziarul Romanesc. Potrivit datelor furnizate de serviciile de
evidență a populației, în mai puțin de un deceniu, numărul românilor rezidenți
în Roquetas de Mar a scăzut cu 26%, în timp ce al altor naționalități, în
special africane, a continuat să crească. Tendința, scrie ziarulromânesc.es,
este similară cu cea înregistrată în provincia Almeria, unde, conform
Institutului Naţional de Statistică de la Madrid, în 2012 locuiau peste 33.000
de români, iar numărul acestora s-a redus cu 28% în 2020, până la aproape
24.000. Scăderea numărului românilor este simillară celei înregistrate în
rândul celorlalte naționalităților europene, a căror pondere a slăbit atât în
ansamblul provinciei, cât și în cel al municipiului. Cu toate acestea,
comunitatea românească din Almería, concentrată în Roquetas de Mar, rămâne cea
mai mare din Andaluzia și una dintre cele mai importante din Spania. Românii
sunt urmaţi de marocani, al căror număr a crescut cu 57% de la 4.000 în 2013 la
aproape 6.300 anul acesta, şi de senegalezi, care au ajuns la 2.450 în 2021 de
la circa 1.600 în 2013. Aproape 1,1 milioane de români trăiau în Spania la
finele lui 2020 şi alcătuiau cea mai numeroasă comunitate de rezidenţi străini
din această țară, potrivit ministerului spaniol al Incluziunii, Securității
Sociale și Migrației.

Preşedintele
Republicii Moldova, Maia Sandu, efectuează, pe 23 noiembrie, o vizită oficială
în România. Aceasta va fi primită la Palatul Cotroceni de preşedintele Klaus
Iohannis cu care va discuta despre consolidarea cooperării bilaterale la nivel
politic, economic şi sectorial şi despre proiectele strategice în domeniile
energie, transporturi, sănătate, educaţie sau societate informaţională.
Administraţia Prezidenţială transmite că discuţiile vor aborda şi subiectul
sprijinului acordat de România proceselor de modernizare şi reformă din stânga
Prutului, precum şi al eforturilor de integrare europeană a Republicii Moldova.
În cadrul vizitei, urmează să fie semnate o Foaie de parcurs privind domeniile
prioritare de cooperare România – Republica Moldova şi un Acord între Guvernele
de la Bucureşti şi Chişinău privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor,
certificatelor şi titlurilor ştiinţifice. Vizita la Bucureşti a preşedintelui
moldovean are loc în contextul în care anul acesta se împlinesc 30 de ani de la
stabilirea relaţiilor diplomatice între cele două state.

Scriitoarea
româno-americană Alta Ifland reprezintă România la Noaptea Literaturii Europene
de la New York care se desfăşoară în format fizic la 22 noiembrie. Românca se
alătură altor autori şi traducători din Austria, Bulgaria, Cehia, Ungaria,
Italia, Portugalia, Slovacia și Spania. Evenimentul cuprinde, alături de
lecturi din cele unsprezece cărți prezentate, și o masă rotundă, intitulată
Regiunile Europei și progresul culturii literare, discuție la care
va lua parte și Alta Ifland. Aceasta va citi din romanul The Wife Who
Wasn’t, apărut în primăvara acestui an la editura americană New Europe
Books. Alta Ifland s-a născut și a crescut în România. În 1991 a emigrat în
Statele Unite ale Americii, unde a obținut un doctorat în limba și literatura franceză.
Este autoarea a două colecții de poeme în proză Voice of ice,
publicată în limbile franceză și engleză și distinsă cu Premiul Louis
Guillaume, și The Snail’s Song, și a două cărți de proză scută
Elegy for a Fabulous World și Death-in-a-Box. În prezent locuiește în California şi
lucrează la un roman inspirat din viața reginelor României, Elisabeta și Maria.