Jurnal românesc – 22.03.2021

Sorin Iordan, 22.03.2021, 10:57

Ministerul Muncii a actualizat ghidul pentru românii care vor să
lucreze sezonier în Italia. În document se precizează că românii se pot angaja
în aceleaşi condiţii ca italienii, fără a fi necesară obţinerea unui permis de
muncă, şi beneficiază de drepturi egale cu aceştia. Contractul sezonier de
muncă agricolă, încheiat pe durată determinată, poate viza executarea de
lucrări pe termen scurt, sezoniere sau ocazionale şi executarea mai multor
lucrări sezoniere sau a mai multor faze de lucru, distribuite pe tot parcursul
anului, cu garanţia minimă de ocupare de cel puţin 100 de zile într-un an.

Ministerul arată că, în situaţia în care se depăşesc 180 de zile de muncă
într-un an, lucrătorul poate solicita transformarea contractului în angajare pe
perioadă nedeterminată. De asemenea, lucrătorii sezonieri trebuie să obţină de
la autoritatea competentă codul fiscal şi să solicite înscrierea în Registrul
de evidenţă a populaţiei de la nivelul Primăriei locale, în caz de şedere în
Italia pentru o perioadă mai mare de 3 luni. Pentru şederile de până la 90 de
zile, aceştia pot solicita înscrierea în Registrul temporar de evidenţă a
populaţiei.

Pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă, românii
trebuie să fi lucrat cel puţin 20 de ani şi să fi împlinit vârsta de 67 de ani.
Persoanele care, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 şi 31 decembrie
2021, au cel puţin de 62 de ani şi un stagiu de cotizare de cel puţin 38 de ani
se pot pensiona anticipat. Salariul minim în agricultură este de aproape 875 de
euro şi poate ajunge la aproximativ 1.300 de euro.

Ministrul de Interne, Lucian Bode, i-a transmis omologului italian,
Luciana Lamorgese, că România aşteaptă ca Uniunea Europeană să adopte cât mai
rapid Decizia privind aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen. Oficialul
român, care s-a aflat într-o vizită de lucru la Roma la sfârşitul săptămânii
trecute, a apreciat că un astfel de demers ar echivala cu recunoaşterea de
către blocul comunitar a rolului esenţial pe care România l-a avut în
arhitectura de securitate a UE. El a dat asigurări că situaţia la frontierele
României este sub control şi monitorizată în permanenţă.

România a
demonstrat în nenumărate rânduri că deţine capacitatea de a asigura frontierele
externe ale UE. În acest sens, am subliniat că ţara noastră a îndeplinit toate
angajamentele şi criteriile în domeniul Schengen încă din 2011 şi continuă să
menţină la cel mai înalt nivel modul de punere în aplicare a legislaţiei
Uniunii, a subliniat Bode. În prezent, există 26 de membri cu drepturi
depline ai spațiului Schengen, 22 de state membre ale UE şi Norvegia, Islanda,
Elveția și Liechtenstein, cu statut de asociat. Decizia de aderare a României
la acest spaţiu de liberă circulaţie poate fi luată doar cu unanimitatea voturilor
statelor membre.

Filmele ”Tipografic Majuscul” al regizorului Radu Jude şi
Acasă, My Home de Radu Ciorniciuc au fost premiate în cadrul celei
de-a 25-a ediţii a Festivalului internaţional de Film de la Sofia. ”Tipografic
Majuscul” a primit Premiul Uniunii Criticilor de Film din Bulgaria pentru cel
mai bun film din competiţia balcanică, iar pelicula lui Radu Ciorniciuc a
primit distincţia pentru cel mai bun documentar. Cel mai bun film balcanic a
fost ales Quo vadis, Aida?, în regia Jasmilei Zbanic, o coproducţie
Bosnia-Herţegovina, Austria, România, Olanda, Germania, Polonia, Franţa,
Norvegia şi Turcia. Pelicula este propunerea Bosniei şi Herţegovina la premiile
Oscar de anul acesta la categoriile cel mai bun lungmetraj internaţional şi cel
mai bun documentar la care concurează şi filmul colectiv regizat de
Alexander Nanau. Marele Premiu al Festivalului de Film de la Sofia i-a revenit
thrillerului SF brazilian The Pink Cloud, scris şi regizat de Iuli
Gerbase, iar premiul pentru cel mai bun regizor i-a fost acordat cineastului
chinez Zhou Ziyang, pentru pelicula ”Wuhai”.

Prima ediţie a Festivalului Internaţional Matei Vişniec
se desfăşoară online până pe 27 martie, a anunţat Muzeul Naţional al
Literaturii Române, organizatorul evenimentului. Manifestarea a început pe 21
martie, când a fost marcată Ziua Internaţională a Poeziei, şi se încheie cu
ocazia Zilei Mondiale a Teatrului. Zilnic în această perioadă sunt postate pe
pagina de Facebook, pe site-ul muzeului şi pe platforma culturaindirect.ro
lecturi din creaţiile proprii ale unor poeţi români care locuiesc în ţară şi
peste hotare, precum Anca Mizumschi, Irina Nechit, Florin Iaru, Carmen Veronica
Steiciuc sau Andrei Codrescu. De asemenea, în fiecare seară sunt publicate
piese de teatru montate de regizori din România, Franţa, Italia, Spania,
Brazilia şi Uruguay, spectacole concepute de opt regizori din cadrul Trupei de
Teatru Trap Door şi lecturi ale actorilor trupei de teatru
L’Echoscene din Franţa. Nu în ultimul rând, Teatrul Naţional
Radiofonic a lansat, pe site-ul eteatru.ro, colecţia Matei Vişniec, o bogată
arhivă de spectacole radiofonice realizate după piesele sale.