Jurnal românesc – 21.02.2023

Ministerul român de Externe i-a transmis ambasadorului Ucrainei la Bucureşti solicitarea de oprire imediată a tuturor lucrărilor de dragaj pe Canalul Bîstroe, în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreţinerea căii de navigaţie. Diplomatul ucrainean a fost convocat la sediul MAE din Bucureşti pentru explicaţii privind postarea Ministerului Infrastructurii de la Kiev conform căreia adâncimea de navigare pe Canalul Bîstroe a fost crescută de la 3,9 la 6,5 metri, fapt care ar contraveni tratatelor internaţionale, care, printre altele, protejază Biosfera Deltei Dunării, zonă inclusă în patrimoniul UNESCO încă din 1991. Anterior, reprezentanţa diplomatică a Ucrainei în România a transmis că toate lucrările de dragare (…) sunt de natură operaţională curentă şi vizează exclusiv întreţinerea căii navigabile (…) prin menţinerea caracteristicilor tehnice actuale. În acest context, partea română a solicitat în regim de urgenţă acordul pentru accesul navelor hidrografice în apele ucrainene ale Braţului Chilia, în vederea efectuării de măsurători şi identificării modificărilor survenite pe calea navigabilă. Canalul Bîstroe este o lucrare hidrotehnică începută de Ucraina în 2004, cu scopul de a permite accesul navelor maritime pe o cale alternativă la porturile Dunării de Jos. Mai multe organisme internaţionale în domeniul protecţiei mediului au stabilit însă că proiectul încalcă prevederile a numeroase convenţii internaţionale şi au cerut Kievului să oprească lucrările. În 2020, Ucraina a promis că va renunţa la proiectul iniţial şi că va respecta toate cerinţele de evaluare a impactului asupra mediului.

Sorin Iordan, 21.02.2023, 10:45

Ministerul român de Externe i-a transmis ambasadorului Ucrainei la Bucureşti solicitarea de oprire imediată a tuturor lucrărilor de dragaj pe Canalul Bîstroe, în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreţinerea căii de navigaţie. Diplomatul ucrainean a fost convocat la sediul MAE din Bucureşti pentru explicaţii privind postarea Ministerului Infrastructurii de la Kiev conform căreia adâncimea de navigare pe Canalul Bîstroe a fost crescută de la 3,9 la 6,5 metri, fapt care ar contraveni tratatelor internaţionale, care, printre altele, protejază Biosfera Deltei Dunării, zonă inclusă în patrimoniul UNESCO încă din 1991. Anterior, reprezentanţa diplomatică a Ucrainei în România a transmis că toate lucrările de dragare (…) sunt de natură operaţională curentă şi vizează exclusiv întreţinerea căii navigabile (…) prin menţinerea caracteristicilor tehnice actuale. În acest context, partea română a solicitat în regim de urgenţă acordul pentru accesul navelor hidrografice în apele ucrainene ale Braţului Chilia, în vederea efectuării de măsurători şi identificării modificărilor survenite pe calea navigabilă. Canalul Bîstroe este o lucrare hidrotehnică începută de Ucraina în 2004, cu scopul de a permite accesul navelor maritime pe o cale alternativă la porturile Dunării de Jos. Mai multe organisme internaţionale în domeniul protecţiei mediului au stabilit însă că proiectul încalcă prevederile a numeroase convenţii internaţionale şi au cerut Kievului să oprească lucrările. În 2020, Ucraina a promis că va renunţa la proiectul iniţial şi că va respecta toate cerinţele de evaluare a impactului asupra mediului.

Evenimentul MĂRŢIŞORUL. Simbolul primăverii inclus în patrimoniul imaterial al UNESCO va avea loc la 27 februarie, în sala Laudato Si a Palatului Senatorial din Roma, a anunţat Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti. La manifestare vor participa atât ambasadorii României şi Republicii Moldova în Italia, Gabriela Dancău şi, respectiv, Anatolie Urecheanu, reprezentanţi ai instituţiilor italiene, cât şi experţi în patrimoniu care vor susţine scurte conferinţe, precum şeful Secţiei Patrimoniul Cultural şi Evidenţă Ştiinţifică din cadrul Muzeul Naţional al Satului, dr. Georgiana Onoiu, şi responsabilul Centrului de Documentare Situl UNESCO din Roma, Elisabetta Maffioli. În cadrul evenimentului, Mărţişorul va fi prezentat publicului de un specialist al Muzeului Naţional al Satului şi de un membru al comunităţii moldoveneşti din Roma. Totodată, membrii Ligii Studenţilor Români din Străinătate – Filiala Italia vor distribui mărţişoare în Piaţa Campidoglio din Roma, în cadrul campaniei Mărţişor – dar şi dor. Mărţişorul a fost înscris în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii în 2017 în urma depunerii unui dosar multinaţional de către România, Republica Moldova, Bulgaria şi Macedonia de Nord.

Liga Studenţilor Români din Străinătate a anunţat prelungirea până la 8 martie a termenului până la care se primesc înscrieri pentru Premiile LSRS pentru Excelenţă Academică. Distincţiile urmează să fie acordate în cadrul Galei LSRS 2023, care va avea loc la 19 mai, la Bucureşti. Candidaturile se depun exclusiv online pe site-ul organizaţiei lsrs.ro, acolo unde se găsesc şi regulamentul detaliat al concursului, procedura de înscriere şi criteriile de eligibilitate şi jurizare. Premiile, împărţite în 8 categorii, vor fi acordate pentru excelenţa academică, reuşite în diverse domenii şi implicarea studenţilor în comunitate. Astfel, vor fi înmânate 3 distincţii Academice: Premiul Ştiinţe Umaniste, Premiul STEM şi Premiul Ştiinţe Socio-Economice (diferenţiate pe nivelul de studii: Licenţă, Master, Doctorat şi Postdoctorat) şi 5 Speciale: Premiul Construim Prezentul, Premiul Studentul Român al Anului din Cadrul ERASMUS, Premiul Studentul Anului în România, Premiul pentru Arte şi Premiul Inovăm Viitorul.

Institutul Cultural Român și Ambasada României în Franța prezintă spectacolul de dans şi teatru Amourg, care va avea loc pe 22 februarie la Teatrul Bizantin din Paris. Reprezentaţia îi va avea în prim-plan pe actrița regizoare Codrina Pricopoaia și pe dansatorul coregraf Daniel Pop. ICR transmite că Amourg este un spectacol complet și complex care îmbină muzica, dansul şi poeziile scriitorului francez de origine română Gherasim Luca, cu expresivitatea și emoțiile pe care le exprimă chipurile și corpurile artiștilor. Spectacolul este realizat de Compania Azacusca Paris și casa de producție 4everfilms Productions.