Jurnal românesc – 20.11.2020
Ministerul Afacerilor Externe a publicat pe pagina sa de internet, în secţiunea dedicată alegerilor parlamentare din acest an, o rubrică de „Întrebări frecvente” referitoare la exercitarea dreptului de vot de către românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. În cadrul rubricii sunt oferite răspunsuri la întrebări legate de exercitarea dreptului de vot clasic, la urne, sau prin corespondenţă, modalitatea de a deveni membru al birourilor secţiilor de votare organizate în afara României şi respectarea măsurilor de siguranţă sanitară impuse în contextul pandemiei de COVID-19. MAE precizează că cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării pot vota la oricare dintre cele 748 de secţii organizate în străinătate pentru acest scrutin. Totodată, ministerul le reaminteşte că pot vota chiar şi în baza unui act de identitate expirat, dacă valabilitatea acestuia a încetat în perioada 1 martie – 6 decembrie. Lista completă a secţiilor înfiinţate peste hotare este disponibilă pe site-ul MAE. Alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor se vor desfăşura, în străinătate, pe parcursul a două zile, pe 5 şi 6 decembrie, în intervalul orar 7.00-21.00 cu posibilitate de prelungire.
Sorin Iordan, 20.11.2020, 12:04
Autoritatea Electorală Permanentă anunţă că tragerea la sorţi computerizată pentru desemnarea preşedinţilor birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă şi a locţiitorilor acestora la scrutinul legislativ de luna viitoare va avea loc pe 21 noiembrie, începând cu ora 12.00. Procedura se va desfăşura, în şedinţă publică, la sediul Biroului electoral de circumscripţie nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Potrivit legislaţiei în vigoare, preşedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenţă şi locţiitorul acestuia sunt desemnaţi de către Autoritatea Electorală Permanentă pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, precum şi pe baza studiilor absolvite. Rezultatul tragerii la sorţi va fi afişat pe site-ul Autorităţii, la sediul Biroului electoral de circumscripţie nr. 43 şi pe site-ul acestuia.
Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Adrian Zuckerman, a salutat determinarea României de a-şi consolida capacitatea de apărare prin achiziţionarea de tehnică militară modernă. Diplomatul s-a deplasat la Baza Aeriană 57 Mihail Kogălnicean, unde peste 130 de militari români şi americani participă la exerciţiul Rapid Falcon, organizat de Statul Major al Forţelor Terestre din România şi Forţele Terestre ale SUA în Europa. „În doar câteva luni, România va recepţiona propriile sisteme de apărare cu rachete HIMARS şi va deveni primul stat aliat din NATO care va desfăşura în teritoriu aceste echipamente (…) Prin încorporarea sistemului HIMARS în strategia de apărare, România îşi va consolida poziţia de garant al securităţii Europei, pe frontiera de est şi în bazinul Mării Negre”, a declarat ambasadorul american. Adrian Zuckerman a apreciat strategia de apărare adoptată de România, care include achiziţia de avioane F16, rachete Patriot şi de capacităţi de apărare antisubmarin. „SUA recunosc rolul României ca aliat de bază în zona Mării Negre şi pe flancul de est al Europei şi faptul că va continua să-şi dezvolte capacitatea de apărare în ritm susţinut”, a afirmat ambasadorul. El a subliniat că programele de înzestrare şi modernizare ale Armatei României contribuie la realizarea unei veritabile renaşteri a sectorului de apărare, a industriei şi economiei româneşti.
Institutul Cultural Român de la Varşovia a lansat proiectul „Busola literară”, care se dorește o călăuză prin atelierele creatoare a 20 de scriitori români contemporani încă nedescoperiți de publicul polonez. Primul autor prezentat din seria de 20 este Vlad Zografi, cu volumul „Șapte Octombrie”. Acesta este urmat, săptămânal, de scriitori precum Adina Rosetti, Claudiu Komartin, Adela Greceanu, Florin Lăzărescu, Gianina Cărbunariu, Radu Paraschivescu, Adriana Bittel, Cristina Vremeș, Florin Irimia, Andrei Oișteanu, Ana Maria Sandu sau Ștefan Agopian. Un fragment din volumul „Șapte Octombrie” de Vlad Zografi, tradus în polonă, a fost publicat pe site-ul ICR Varșovia și pe rețelele de socializare. Reprezentanţa culturală românească în capitala polonă a transmis că prin acest proiect își propune să reducă distanța dintre literatura română contemporană și publicul polonez, în contextul restricţiilor impuse de criza sanitară.
