Jurnal românesc – 20.09.2021
Lucrătorii români din sistemul de îngrijire austriac trebuie să beneficieze de cele mai bune condiţii, a afirmat secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Iulia Matei, într-o declaraţie comună cu ministrul federal austriac pentru Afaceri Europene şi Constituţie, Karoline Edtstadler. Am adus în atenţia doamnei ministru Edtstadler situaţia cu care personalul de îngrijire din Austria încă se confruntă, solicitându-i să cooperăm mai îndeaproape pentru reglementarea statutului juridic al personalului de îngrijire din Austria. În aceeaşi idee, am discutat şi despre alocaţiile pentru copii, evident aşteptăm şi decizia Curţii Europene, a declarat Iulia Matei. În mai 2020, Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în privinţa legislaţiei din Austria considerate discriminatorii privind indexarea alocaţiilor copiilor lucrătorilor străini în funcţie de nivelul de trai din ţara unde trăieşte minorul. Secretarul de stat a mai arătat că, în acest context, a vorbit cu oficialul austriac despre o agendă mai largă a drepturilor sociale la nivel european, care să se inspire şi din realităţile specifice naţionale. La rândul său, Karoline Edtstadler a vorbit de aspiraţiile României de a adera la Spaţiul Schengen şi a spus că încă trebuie convinşi partenerii europeni care blochează acest proces. În iulie, Parlamentul European a adoptat o nouă rezoluţie prin care cere aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, însă decizia se poate lua doar cu unanimitatea membrilor Consiliului European.
Sorin Iordan, 20.09.2021, 12:02
Lucrătorii români din sistemul de îngrijire austriac trebuie să beneficieze de cele mai bune condiţii, a afirmat secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Iulia Matei, într-o declaraţie comună cu ministrul federal austriac pentru Afaceri Europene şi Constituţie, Karoline Edtstadler. Am adus în atenţia doamnei ministru Edtstadler situaţia cu care personalul de îngrijire din Austria încă se confruntă, solicitându-i să cooperăm mai îndeaproape pentru reglementarea statutului juridic al personalului de îngrijire din Austria. În aceeaşi idee, am discutat şi despre alocaţiile pentru copii, evident aşteptăm şi decizia Curţii Europene, a declarat Iulia Matei. În mai 2020, Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în privinţa legislaţiei din Austria considerate discriminatorii privind indexarea alocaţiilor copiilor lucrătorilor străini în funcţie de nivelul de trai din ţara unde trăieşte minorul. Secretarul de stat a mai arătat că, în acest context, a vorbit cu oficialul austriac despre o agendă mai largă a drepturilor sociale la nivel european, care să se inspire şi din realităţile specifice naţionale. La rândul său, Karoline Edtstadler a vorbit de aspiraţiile României de a adera la Spaţiul Schengen şi a spus că încă trebuie convinşi partenerii europeni care blochează acest proces. În iulie, Parlamentul European a adoptat o nouă rezoluţie prin care cere aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, însă decizia se poate lua doar cu unanimitatea membrilor Consiliului European.
NATO și Ungaria au donat Republicii Moldova 20 de aparate de ventilaţie mecanică pentru a o ajuta să reziste mai bine la pandemie, a declarat, la Chişinău, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto. Şeful diplomaţiei maghiare a spus că, din moment ce pandemia nu cunoaşte graniţe, statele lumii trebuie să se bazeze unele pe altele şi a avertizat că în contextul în care al patrulea val al pandemiei este este iminent, guvernele au datoria de a-şi proteja cetăţenii, iar cel mai bun mijloc de protecţie este vaccinul. Pagubele provocate de cel de al patrulea val vor depinde numai de disponibilitatea celor nevaccinaţi de a se vaccina, a punctat ministrul ungar. Budapesta urmează să trimită la Chișinău şi doi experți, care vor oferi consiliere în domenii precum agricultură, securitate alimentară și finanțe publice. Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a declarat că a discutat cu omologul maghiar despre finanțarea de proiecte de infrastructură și aprovizionare cu apă şi despre posibilitatea deschiderii unei curse aeriene directe Chișinău-Budapesta. Donaţia de echipamente medicale oferite de Ungaria este a treia primită de Republica Moldova pe filiera NATO.
Institutul Cultural Român de la Madrid și Asociația Colegială a Scriitorilor din Spania organizează un amplu program de dialoguri literare hispano-române care are loc în perioada 20-22 septembrie. Demersul se desfăşoară în timpul Târgului de carte din Parcul Retiro de la Madrid, care este deschis până pe 26 septembrie. Proiectul îşi propune crearea unui dialog constant și a unor schimburi literare între cele două realități literare, prin semnarea unui acord de colaborare între breslele de scriitori din Spania și România. La aceste întâlniri literare participă autori, librari, critici literari, poeți, naratori, dramaturgi, reprezentanți din lumea literară din ambele țări și scriitori români care trăiesc și activează în Spania. Printre aceştia, Ana Blandiana, Dinu Flămând, Denisa Comănescu, Corina Oproae, Ioana Gruia şi Denisa Duran. Dialogurile se desfășoară în locuri simbolice din Madrid și Alcalá de Henares, orașul natal al lui Cervantes, cu scopul este de a pune în valoare rolul literaturii și al traducerilor literare ca strategie eficientă de diplomație culturală, în consolidarea relațiilor dintre cele două țări.
Expoziţia Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane este deschisă la Muzeul Naţional de Arheologie din Madrid. Manifestarea reuneşte 835 de artefacte din colecţiile a 39 de muzee din România şi are loc cu prilejul aniversării a 140 de ani de relaţii diplomatice între România şi Spania. Expoziţie poate fi vizitată până la sfârşitul lunii ianuarie 2022. Pe perioada desfăşurării acesteia, Muzeul Naţional de Istorie a României, cu sprijinul ICR Madrid, organizează o serie de manifestări culturale specifice legate de istoria României.
