Jurnal românesc – 20.08.2019
Reprezentanţii celor 29 de ONG-uri şi asociaţii civice din diaspora, semnatare ale scrisorii deschise adresate Ministerului de Externe şi Autorităţii Electorale Permanente pe tema votului prin corespondenţă, s-au întâlnit cu şeful AEP, Constantin-Florin Mituleţu-Buică. Aceştia au solicitat intensificarea campaniei de promovare a site-ului www.votstrainatate.ro, portalul pe care românii din străinătate se pot înregustra pentru a vota la alegerile prezidenţiale din noiembrie. Reprezentantul asociaţiei Voluntari în Europa, Adriana Mureşan, a afirmat că circa 140.000 de şoferi români de TIR, care nu au domiciliul sau reşedinţa în străinătate, sunt în tranzit prin Europa şi nu pot preconiza unde se vor afla în perioada alegerilor prezidenţiale, motiv pentru care solicită organizarea unor secţii de votare accesibile, cum ar fi în parcări sau la puncte de trecere a frontierei.
Sorin Iordan, 20.08.2019, 12:00
Reprezentanţii celor 29 de ONG-uri şi asociaţii civice din diaspora, semnatare ale scrisorii deschise adresate Ministerului de Externe şi Autorităţii Electorale Permanente pe tema votului prin corespondenţă, s-au întâlnit cu şeful AEP, Constantin-Florin Mituleţu-Buică. Aceştia au solicitat intensificarea campaniei de promovare a site-ului www.votstrainatate.ro, portalul pe care românii din străinătate se pot înregustra pentru a vota la alegerile prezidenţiale din noiembrie. Reprezentantul asociaţiei Voluntari în Europa, Adriana Mureşan, a afirmat că circa 140.000 de şoferi români de TIR, care nu au domiciliul sau reşedinţa în străinătate, sunt în tranzit prin Europa şi nu pot preconiza unde se vor afla în perioada alegerilor prezidenţiale, motiv pentru care solicită organizarea unor secţii de votare accesibile, cum ar fi în parcări sau la puncte de trecere a frontierei.
Participanţii au transmis că doresc să continue să se implice în campania de informare a alegătorilor și să acționeze în parteneriat cu AEP și MAE pentru a disemina informațiile privind modalitățile de vot pe care le au la dispoziție românii din afara țării. Totodată ei au cerut şi unele lămuriri privind aspecte tehnice legate de procedura de înregistrare pe platforma votstrainatate.ro. AEP transmite că, în urma discuţiilor, s-a stabilit să fie organizate întâlniri săptămânale pentru a identifica şi regla rapid eventualele disfuncționalități și pentru a prelua propuneri de îmbunătățire a legislației electorale.
Ministrul Afacerilor Externe, Ramona Mănescu, l-a primit pe ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Gribincea, cu care a discutat despre realizarea proiectelor şi programelor convenite între Bucureşti şi Chişinău, precum şi despre susţinerea eforturilor de integrare europeană a Republicii Moldova. Şefa diplomaţiei române a reafirmat angajamentul României pentru parcursul european al Republicii Moldova şi a încurajat continuarea fermă şi consecventă a reformelor asumate de Chişinău în baza Acordului de Asociere încheiat cu Uniunea Europeană.
Ministrul de Externe a încurajat implementarea rapidă a proiectelor de interes strategic, precum cel care vizează interconectarea Republicii Moldova la spaţiul european şi a proiectelor cu impact pozitiv direct la nivelul cetăţenilor. Ramona Mănescu a subliniat, totodată, importanţa reglementării conflictului din regiunea transnistreană cu respectarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi fără afectarea parcursului european al acesteia. MAE anunţă că ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova, Nicolae Popescu, va sosi la Bucureşti, pe 26 august, pentru a participa la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române.
Peste un milion de cetățeni europeni au primit permisiunea de a locui și lucra în Marea Britanie după Brexit, scrie ziarulromanesc.net. Cei care au primit statutul de „settled”, pot trăi și lucra fără restricţii în Regatul Unit, pot studia, pot călători în și din țară, pot accesa serviciile de sănătate sau pe cele de ajutor social. Ministerul de Interne de la Londra a anunţat că peste 950.000 de cereri au fost trimise din Anglia, 50.000 din Scoția, 15.000 din Țara Galilor și 12.000 din Irlanda de Nord. Cel mai mare număr de cereri a venit din partea cetățenilor polonezi, urmați de români, italieni și portughezi. Peste 400.000 de români se află în Marea Britanie şi reprezintă a doua cea mai mare comunitate provenită din țările UE.
Din aceştia 140.000 au depus cereri pentru a primi noul statut, potrivit reprezentanţei diplomatice a ţării nostre la Londra. Ambasadorul României în Marea Britanie, Dan Mihalache, le-a recomandat conaţionalilor din Regat să se înscrie pentru obținerea noului tip de rezidență până pe 31 decembrie 2020 şi a explicat faptul că există două tipuri de statut pentru cetățenii europeni: settled status, pentru cei care avut reședința în Marea Britanie pentru 5 ani consecutivi sau mai mult şi pre-settled status, pentru cei care au locuit în Regat mai puțin de 5 ani consecutivi. Recent, ministrul britanic de Interne, Priti Patel, a anunţat că Marea Britanie va institui controale stricte la frontiere imediat după ieşirea din Uniunea Europeană, programată pentru 31 octombrie 2019.
