Jurnal românesc – 20.01.2023
Preşedintele Klaus Iohannis
a decis retrimiterea la Viena a ambasadorului Emil Hurezeanu, care fusese
chemat la Bucureşti pentru consultări pe 9 decembrie 2022, la o zi după
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, în care Austria s-a opus aderării
României la Spaţiul Schengen. Preşedintele României a fost sunat de omologul
austriac, Alexander van der Bellen, căruia i-a mulţumit pentru sprijinul
exprimat public pentru integrarea ţării noastre în spaţiul european de liberă circulaţie.
Iohannis i-a transmis lui van der Bellen că votul negativ exprimat de Austria a
produs dezamăgire în rândul cetăţenilor români, a fost dificil de
înţeles şi nu reflectă realitatea legată de sursa problemelor
invocate de Austria privind migraţia ilegală. Preşedintele României a
cerut ca poziţia actuală a Guvernului Austriei să fie schimbată cât mai curând
posibil, astfel încât obiectivul de aderare a României la Schengen să fie atins
în acest an. Potrivit cutumelor diplomatice, chemarea în ţară pentru consultări
a ambasadorului României la Viena a fost un gest politic de exprimare a
dezacordului ferm faţă de conduita Austriei. MAE român precizează că, revenirea
la post a lui Emil Hurezeanu este o deschidere suplimentară a României pentru
cooperarea şi utilizarea tuturor canalelor disponibile pentru atingerea
obiectivului prioritar de aderare la Schengen în cel mai scurt timp.
Sorin Iordan, 20.01.2023, 11:00
Preşedintele Klaus Iohannis
a decis retrimiterea la Viena a ambasadorului Emil Hurezeanu, care fusese
chemat la Bucureşti pentru consultări pe 9 decembrie 2022, la o zi după
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, în care Austria s-a opus aderării
României la Spaţiul Schengen. Preşedintele României a fost sunat de omologul
austriac, Alexander van der Bellen, căruia i-a mulţumit pentru sprijinul
exprimat public pentru integrarea ţării noastre în spaţiul european de liberă circulaţie.
Iohannis i-a transmis lui van der Bellen că votul negativ exprimat de Austria a
produs dezamăgire în rândul cetăţenilor români, a fost dificil de
înţeles şi nu reflectă realitatea legată de sursa problemelor
invocate de Austria privind migraţia ilegală. Preşedintele României a
cerut ca poziţia actuală a Guvernului Austriei să fie schimbată cât mai curând
posibil, astfel încât obiectivul de aderare a României la Schengen să fie atins
în acest an. Potrivit cutumelor diplomatice, chemarea în ţară pentru consultări
a ambasadorului României la Viena a fost un gest politic de exprimare a
dezacordului ferm faţă de conduita Austriei. MAE român precizează că, revenirea
la post a lui Emil Hurezeanu este o deschidere suplimentară a României pentru
cooperarea şi utilizarea tuturor canalelor disponibile pentru atingerea
obiectivului prioritar de aderare la Schengen în cel mai scurt timp.
Ministrul român de externe,
Bogdan Aurescu, s-a întâlnit cu omologul austriac Alexander Schallenberg, în
marja Forumului Economic Mondial de la Davos. Şeful diplomaţiei române i-a
adresat un apel pentru o atitudine constructivă, de cooperare şi de
reconsiderare a refuzului ţării sale de a primi România în Schengen. Ministrul
Aurescu a arătat că aşteptarea României privind aderarea la Schengen este
considerată legitimă şi deplin justificată de către toţi ceilalţi parteneri
europeni, precum şi de către instituţiile europene, care au recunoscut
eforturile şi progresele realizate de România, pe toate planurile. Bogdan
Aurescu a evocat, totodată, necesitatea restabilirii atmosferei de încredere în
relaţia româno-austriacă în contextul impactului negativ pe care decizia
Austriei de a respinge, prin vot, aderarea României la Schengen îl generează
asupra relaţiilor bilaterale. Oficialul român a afirmat că decizia anunţată de
preşedintele Klaus Iohannis de revenire la post a ambasadorului României la
Viena reflectă dorinţa administraţiei de la Bucureşti de a debloca
situaţia curentă, de a avansa pe calea identificării unor soluţii constructive
şi de facilitare a unui dialog dinamic, prin toate canalele disponibile.
Prim-ministrul Nicolae
Ciucă, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, şi şeful Parlamentului
Republicii Moldova, Igor Grosu, au avut o întrevedere cu Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române, Daniel. Cancelaria Sfântului Sinod al BOR transmite că au fost
discutate aspecte care ţin de faptul că, de trei decenii, Mitropolia
Basarabiei, parte a Bisericii Ortodoxe Române, este discriminată
sub toate aspectele faţă de Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove,
aflată sub jurisdicţia Patriarhiei Moscovei. În acest sens, Patriarhul Daniel a
solicitat tratament egal pentru Mitropolia Basarabiei, astfel încât clericilor
acesteia să li se permită să acorde asistenţă religioasă în armată,
penitenciare şi spitale, precum şi să fie invitaţi la evenimentele oficiale la
care sunt chemaţi clericii din cealaltă structură bisericească. Totodată,
Patriarhul României a cerut retrocedarea clădirilor fostei Facultăţi de
Teologie Ortodoxă şi ale fostului Seminar Teologic din Chişinău şi atribuirea
compensatorie a unui imobil în schimbul fostului sediu al Mitropoliei
Basarabiei, demolat în perioada comunistă, pe locul căruia se află, în prezent,
clădirea Guvernului Republicii Moldova. Igor Grosu a arătat că atât unele
dintre problemele care privesc tratamentul egal, cât şi solicitările privind
atribuirea unor imobile sunt în curs de soluţionare.
România este prezentă cu un
pavilion naţional la Târgul Internaţional de Turism de la Madrid, care se
desfăşoară până pe 22 ianuarie. Pavilionul este organizat de Ministerul
Antreprenoriatului şi Turismului, cu participarea mai multor asociaţii de
resort, şi promovează circuite culturale, turism rural şi pachete de tip city
break. La standul naţional a fost prezent şi ambasadorul României la Madrid,
George Bologan. Programul românesc cuprinde, printre altele, mai multe
întâlniri cu actori relevanţi din sectorul turistic, public şi privat, cu
scopul prezentării potenţialului turistic al României în Spania. Totodată,
Târgul constituie un prilej pentru promovarea deţinerii de către municipiul
Timişoara a titlului de Capitală Europeană a Culturii în 2023.
