Jurnal românesc – 2.09.2014
Comisia românilor de pretutindeni a Senatului de la Bucuresti a făcut o importantă donaţie de carte – peste 3.200 de manuale şcolare şi aproximativ 3.000 de volume de beletristică – elevilor din Găgăuzia, cu ocazia deschiderii anului şcolar la Liceul Mihai Eminescu din Comrat. Potrivit unui comunicat al Senatului, membrii comisiei, însoţiţi de Petru Vlah, parlamentar în Legislativul de la Chişinău, au fost primiţi de directoarea liceului, Svetlana Stoinov. Cu această ocazie, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, Marcel Bujor, a anunţat că donaţiile de carte la Liceul Mihai Eminescu vor continua. Agenda delegaţiei Parlmentului de la Bucureşti a mai inclus o vizită la grădiniţa din Comrat unde există grupe cu predare în limba română şi una la Universitatea de Stat din Comrat. Membrii delegaţiei s-au întâlnit cu rectorul Universităţii de Stat, Zinaida Aricova, cu mai mulţi profesori şi cu studenţii de la secţia de limba română. S-a discutat, între altele, despre înfiinţarea unui centru informaţional, al cărui obiectiv principal sa fie studierea limbii române, şi despre elaborarea unor proiecte comune cu universităţi din România.
Florentin Căpitănescu, 02.09.2014, 12:52
Comisia românilor de pretutindeni a Senatului de la Bucuresti a făcut o importantă donaţie de carte – peste 3.200 de manuale şcolare şi aproximativ 3.000 de volume de beletristică – elevilor din Găgăuzia, cu ocazia deschiderii anului şcolar la Liceul Mihai Eminescu din Comrat. Potrivit unui comunicat al Senatului, membrii comisiei, însoţiţi de Petru Vlah, parlamentar în Legislativul de la Chişinău, au fost primiţi de directoarea liceului, Svetlana Stoinov. Cu această ocazie, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, Marcel Bujor, a anunţat că donaţiile de carte la Liceul Mihai Eminescu vor continua. Agenda delegaţiei Parlmentului de la Bucureşti a mai inclus o vizită la grădiniţa din Comrat unde există grupe cu predare în limba română şi una la Universitatea de Stat din Comrat. Membrii delegaţiei s-au întâlnit cu rectorul Universităţii de Stat, Zinaida Aricova, cu mai mulţi profesori şi cu studenţii de la secţia de limba română. S-a discutat, între altele, despre înfiinţarea unui centru informaţional, al cărui obiectiv principal sa fie studierea limbii române, şi despre elaborarea unor proiecte comune cu universităţi din România.
Ministrul roman de externe, Titus Corlăţean, a fost decorat, luni, la Chişinău, de preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, cu Ordinul de onoare, pentru contribuţia sa la apropierea fostei republici sovietice de UE. La Chişinău, Corlăţean a făcut apel la statele UE să analizeze impactul evoluţiilor regionale asupra Republicii Moldova. Am încredere că 2014, an în care in Republica Moldova vor avea loc alegeri legislative, va consemna ancorarea definitivă a Chişinăului pe traseul european, astfel încât, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să atingem obiectivul final al acestui proces – integrarea în UE, a mai spus Corlăţean. Şeful diplomaţiei române a co-prezidat, luni, la Chişinău, cea de-a noua reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova. La eveniment au fost prezenţi, între alţii, ministrul de externe al Italiei, Federica Mogherini, desemnată, recent, Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, şi comisarul european pentru extindere şi politică de vecinătate, Stefan Fule.
Departamentul pentru Energie de la Bucureşti a propus Comisiei Europene să accepte amânarea cu doi ani şi jumătate a calendarului de liberalizare a preţului gazelor pentru populaţie. Gazele ar fi trebuit să se scumpească de la începutul lunii viitoare, dar Guvernul de la Bucureşti a decis să amâne aplicarea calendarului până la rezolvarea unui diferend cu Bruxellesul. Departamentul pentru Energie a lansat, deja, o dezbatere publică pe tema preţului gazelor naturale.
Senatul a adoptat proiectele de lege privind amnistia fiscală pentru mamele care au beneficiat de indemnizaţii pentru creşterea copilului calculate în mod greşit şi pentru pensionarii care au primit sume necuvenite din cauza unor erori de calcul ale funcţionarilor. Banii deja recuperaţi vor fi restituiţi eşalonat, pe o perioadă de cinci ani, începând de la 1 ianuarie 2015. Ministrul muncii, Rovana Plumb, a precizat că, în total, sumele restituite mamelor si pensionarilor se ridică la circa 400 de milioane de lei. Cele două proiecte au fost trimise la Camera Deputaţilor, care este for decizional.