Jurnal românesc – 19.12.2017
Preşedintele
Institutului Cultural Român, Liliana Ţuroiu, l-a primit marţi, la sediul ICR,
pe secretarul de stat în Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, Igor
Şarov, împreună cu o delegaţie a Ambasadei Republicii Moldova la Bucureşti. Pe
agenda întâlnirii s-au aflat subiecte privind acţiunile comune în vederea
sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, dar şi planul comun pentru anul 2018.
Acesta include manifestări precum: Ziua Culturii Naţionale, Salonul
Internaţional de Carte ‘BookFest’ de la Chişinău, în cadrul căruia va avea loc
un concurs de pictură pentru copii cu tematica Marii Uniri de la 1918,
organizarea – în cadrul ‘Lunii Enescu la ICR’ – a unui concert la Chişinău,
eveniment ce va avea loc cu prilejul Festivalului Internaţional ‘George Enescu’
din capitala Moldovei. Planul comun mai include reuniunea Teatrelor Naţionale
Româneşti, precum şi participarea la Târgul Internaţional de Carte de la
Leipzig 2018, unde România va avea statutul de ţară invitată de onoare. Liliana
Ţuroiu şi Igor Şarov au discutat, de asemenea, despre cooperarea culturală
între Republica Moldova şi România, cu implicarea nemijlocită a ICR.
Daniela Budu, 19.12.2017, 12:00
Preşedintele
Institutului Cultural Român, Liliana Ţuroiu, l-a primit marţi, la sediul ICR,
pe secretarul de stat în Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, Igor
Şarov, împreună cu o delegaţie a Ambasadei Republicii Moldova la Bucureşti. Pe
agenda întâlnirii s-au aflat subiecte privind acţiunile comune în vederea
sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, dar şi planul comun pentru anul 2018.
Acesta include manifestări precum: Ziua Culturii Naţionale, Salonul
Internaţional de Carte ‘BookFest’ de la Chişinău, în cadrul căruia va avea loc
un concurs de pictură pentru copii cu tematica Marii Uniri de la 1918,
organizarea – în cadrul ‘Lunii Enescu la ICR’ – a unui concert la Chişinău,
eveniment ce va avea loc cu prilejul Festivalului Internaţional ‘George Enescu’
din capitala Moldovei. Planul comun mai include reuniunea Teatrelor Naţionale
Româneşti, precum şi participarea la Târgul Internaţional de Carte de la
Leipzig 2018, unde România va avea statutul de ţară invitată de onoare. Liliana
Ţuroiu şi Igor Şarov au discutat, de asemenea, despre cooperarea culturală
între Republica Moldova şi România, cu implicarea nemijlocită a ICR.
Consiliul
Județean Prahova a votat, luni, în unanimitate, propunerea de înfrățire cu
raioanele Glodeni și Strășeni din Republica Moldova. Potrivit autorităţilor
locale, acordul cu cele două raioane ar trebui să fie semnat pe 24 ianuarie, de
Ziua Unirii Principatelor Române. 90% din localitățile din județul Prahova sunt
înfrățite cu localități din statul vecin. PIB-ul judeţului Prahova este cât cel
al Republicii Moldova, la un număr de locuitori mai mic de trei ori, Prahova
fiind pe locul cinci în clasamentul judeţelor din România, în funcţie de PIB,
în 2016. La începutul lunii decembrie, Raionul Căuşeni din Rep. Moldova şi
judeţul Dâmboviţa au stabilit oficial relaţii de înfrăţire. În cadrul şedinţei
de la Târgovişte a fost semnat şi primul protocol de colaborare, la nivel
educaţional, între administraţiile judeţului Dâmboviţa şi raionului Căuşeni. Anterior,
judeţul Dâmboviţa din România încheiase acorduri de înfrăţire cu alte două
raioane din Republica Moldova – Ştefan Vodă şi Ialoveni.
Românii care se
întorc din Ungaria în România pot primi până la 40.000 de euro pentru
deschiderea unei afaceri. Finanţarea se acordă prin intermediul proiectului
Diaspora Start Up – 40.000 de motive să devii antreprenor în România. Proiectul
este implementat de Asociaţia pentru Promovarea Afacerilor în România împreună
cu Fundaţia LAM şi este realizat în cadrul Programului Operativ Capital Uman,
cofinanţat de Fondul Social European. Proiectul este destinat românilor care
doresc să înceapă o afacere
şi în anul premergător înregistrării au trăit oficial în Ungaria. Se pot
înscrie românii cu domiciliul în regiunea de dezvoltare de Nord-Vest sau
Centrală şi care doresc să-şi pornească afacerea în aceste regiuni. Una din
condiţiile proiectului este ca sediul să fie în mediu orăşenesc. În cazul
domiciliului sau reşedinţei nu se pune această condiţie. Termenul limită pentru
înscrierea în proiect este 11 martie 2018, iar valoarea proiectului este de
circa 2 milioane de euro. Cei interesaţi se pot înscrie la adresa diasporaungaria.ro.