Jurnal românesc – 19.09.2017
Indicatorul Robor, în
funcţie de care se calculează dobânzile la creditele în lei, a ajuns, luni, la
valoarea de 1%, cel mai înalt nivel al ultimelor 20 de luni. Robor mai mare înseamnă automat dobânzi
în creştere, respectiv rate mai mari la bănci. Potrivit Băncii Naţionale a
României (BNR), Robor a urcat, luni,
la 1%, după ce în şedinţa precedentă a fost de 0,98%. Indicele a avut cea mai
mică valoare în septembrie 2016 (0,68%), iar de la începutul lui 2017 se situează
în intervalul 0,81-0,9. În data de 3 mai a înregistrat un boom, având cea mai
mare valoare atât a acestui an, cât şi a ultimelor 3 trimestre (0,93). Robor este indicatorul principal în
funcţie de care sunt calculate dobânzile variabile la creditele în lei.
Dobânzile se află, de câteva luni, pe o traiectorie ascendentă, iar analiştii
avertizează că acestea vor creşte şi mai mult până la finalul acestui an.
Mihai Pelin, 19.09.2017, 12:24
Indicatorul Robor, în
funcţie de care se calculează dobânzile la creditele în lei, a ajuns, luni, la
valoarea de 1%, cel mai înalt nivel al ultimelor 20 de luni. Robor mai mare înseamnă automat dobânzi
în creştere, respectiv rate mai mari la bănci. Potrivit Băncii Naţionale a
României (BNR), Robor a urcat, luni,
la 1%, după ce în şedinţa precedentă a fost de 0,98%. Indicele a avut cea mai
mică valoare în septembrie 2016 (0,68%), iar de la începutul lui 2017 se situează
în intervalul 0,81-0,9. În data de 3 mai a înregistrat un boom, având cea mai
mare valoare atât a acestui an, cât şi a ultimelor 3 trimestre (0,93). Robor este indicatorul principal în
funcţie de care sunt calculate dobânzile variabile la creditele în lei.
Dobânzile se află, de câteva luni, pe o traiectorie ascendentă, iar analiştii
avertizează că acestea vor creşte şi mai mult până la finalul acestui an.
Avocatul Poporului din România, Victor
Ciorbea, s-a sesizat din oficiu şi va
solicita clarificări din partea Ombudsmanului parlamentar din Finlanda, Petri
Jääskeläinen, în legătură cu situaţia unui cetăţean român căruia i-a fost
refuzată cazarea într-un hotel din cauza naţionalităţii sale. Totodată,
Avocatul Poporului va solicita lămuriri legate de eventualele demersuri ce ar
putea fi efectuate, în virtutea competenţelor legale şi constituţionale ale
omologului finlandez. Sesizarea din oficiu a Avocatului Poporului vizează
posibila încălcare a dispoziţiilor Protocolului Adiţional nr. 12 din 4
noiembrie 2000 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, a art. 26 din Pactul Internaţional cu privire la drepturile
civile şi politice, precum şi a art. 16 şi art. 17 din Constituţia României
privind egalitatea în drepturi şi cetăţenii români în străinătate.Ombudsmanul
parlamentar este supraveghetorul suprem al respectării drepturilor omului şi
legalităţii în Finlanda şi este numit de către Parlament.
Deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei
pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a susţinut, marţi, o
declaraţie politică în plenului Camerei Deputaţilor privind punerea în aplicare
a Hotărârii de Guvern nr. 492/2004 privind Institutele Culturale Române de la
Kiev, Cernăuţi, Belgrad, Moscova şi Atena şi înfiinţarea unor noi institute
culturale româneşti sau filiale în Rep. Moldova, Serbia, Bulgaria şi Albania.
Hotărârea de Guvern de acum 13 ani prevedea organizarea şi funcţionarea în 19
state a 22 de Institute Culturale Româneşti sau filiale ale acestora la Atena,
Beijing, Belgrad, Berlin, Bruxelles, Budapesta, Cernăuţi, Chişinău, Istanbul,
Kiev, Londra, Lisabona, Madrid, Moscova, New York, Paris, Praga, Viena, Roma,
Stockholm, Szeged, Tel Aviv, Varşovia şi Veneţia. În prezent, 5 dintre aceste
Institute Culturale sau filiale nu există decât pe hârtie, iar deputatul român
solicită deschiderea acestora, în condiţiile în care Ucraina, Federaţia Rusă şi
Grecia au Institute, Centre sau Fundaţii Culturale în România. Doar în două
state vecine României, din 5, în care există comunităţi istorice româneşti,
funcţionează Institute Culturale Române: două în Ungaria, la Budapesta şi
Szeged, şi doar unul în Rep. Moldova, la Chişinău, a precizat Constantin
Codreanu. Totodată, el a cerut Guvernului să completeze Hotărârea 492/2004 cu
prevederi noi despre înfiinţarea ICR Sofia cu filială la Vidin, ICR Tirana cu
filiale la Saranda şi Corcea, precum şi a unor filiale ale ICR Chişinău la
Bălţi şi Cahul şi a unei filiale ICR Belgrad la Bor, în Timoc. Aceste decizii
şi acţiuni ale Guvernului de la Bucureşti vor fi în măsură să contribuie
substanţial nu doar la promovarea limbii şi culturii române în statele din
regiune, dar şi să vină în sprijinul importantelor noastre minorităţi istorice
româneşti din aceste state, a mai spus deputatul român
