Jurnal românesc – 18.09.2023
Parlamentarii USR de Diaspora Radu
Mihail şi Iulian Lorincz, alături de mai mulţi membri ai Comisiei de politică
externă din Senat, au depus o iniţiativă legislativă pentru creşterea gradului
de digitalizare a serviciilor consulare, astfel încât cetăţenii să poată accesa
servicii consulare online fără a fi nevoiţi să se prezinte la sediul misiunii
diplomatice sau al oficiului consular. Iniţiativa legislativă prevede ca
documentele să poată fi transmise beneficiarilor în format electronic sau să li
se expedieze prin servicii de curierat. Acestea vor putea fi ridicate şi
personal de la reprezentanţele diplomatice sau cele consulare. De asemenea,
personalul consular va putea utiliza semnături electronice. Radu Mihail consideră
că a venit timpul ca românii din diaspora să nu mai piardă ore în şir
cu drumuri la consulate. Această practică, de a călători sute de kilometri
pentru a obţine un act, trebuie să rămână de domeniul trecutului. Relaţia
românilor cu administraţia poate fi mai clară şi mai simplă, mai ales cu
ajutorul tehnologiei şi al digitalizării’, a spus Radu Mihail. În prezent,
românii din afara graniţelor ţării care au nevoie de diverse documente şi acte
sunt nevoiţi să se deplaseze la sediile consulatelor, indiferent de distanţele
pe care le au de parcurs.
Leyla Cheamil, 18.09.2023, 11:22
Parlamentarii USR de Diaspora Radu
Mihail şi Iulian Lorincz, alături de mai mulţi membri ai Comisiei de politică
externă din Senat, au depus o iniţiativă legislativă pentru creşterea gradului
de digitalizare a serviciilor consulare, astfel încât cetăţenii să poată accesa
servicii consulare online fără a fi nevoiţi să se prezinte la sediul misiunii
diplomatice sau al oficiului consular. Iniţiativa legislativă prevede ca
documentele să poată fi transmise beneficiarilor în format electronic sau să li
se expedieze prin servicii de curierat. Acestea vor putea fi ridicate şi
personal de la reprezentanţele diplomatice sau cele consulare. De asemenea,
personalul consular va putea utiliza semnături electronice. Radu Mihail consideră
că a venit timpul ca românii din diaspora să nu mai piardă ore în şir
cu drumuri la consulate. Această practică, de a călători sute de kilometri
pentru a obţine un act, trebuie să rămână de domeniul trecutului. Relaţia
românilor cu administraţia poate fi mai clară şi mai simplă, mai ales cu
ajutorul tehnologiei şi al digitalizării’, a spus Radu Mihail. În prezent,
românii din afara graniţelor ţării care au nevoie de diverse documente şi acte
sunt nevoiţi să se deplaseze la sediile consulatelor, indiferent de distanţele
pe care le au de parcurs.
Anul viitor va fi unul electoral, iar românii
din diaspora sunt informaţi despre prevenirea corupţiei şi o mai mare
transparenţă în ceea ce priveşte alegerile. Campania Autorităţii Electorale
Permanente vizează 12 ţări, iar până acum au avut loc două sesiuni de
informare, la Paris şi Roma. Ion Mincu-Rădulescu de la Departamentul Cooperare
Internaţională din cadrul Autorităţii Electorale Permanente a afirmat că acest
proiect îmbunătăţeşte foarte mult ceea ce înseamnă conştientizarea alegătorului
cu privire la principiile eticii şi integrităţii pe perioada procesului
electoral. Următoarea sesiune de informare va avea loc la 19 septembrie, la
Bruxelles, iar ultima, la Dublin, la 14 noiembrie.
După
ce Liceul din Borisăuca din sudul Basarabiei a renunțat la sintagma de limba
moldovenească în procesul de învățământ, alte două școli din regiunea Odesa
sunt foarte aproape de finalizarea acestei proceduri, informează BucPress. Este
vorba de școlile mixte din Dumitrești (raionul Chilia) și Satu Nou (raionul
Belgorod-Dnistrovski). Pe website-urile acestor instituții de învățământ a fost
actualizată informația despre limba de predare, așa numita limbă moldovenească
fiind înlocuită cu limba română în programele de învățământ. Urmează
introducerea modificărilor respective în statutul fiecărei școli, care vor fi
examinate la viitoarele sesiuni ale consiliilor locale. BucPress amintește că,la îndemnul Consiliului Național al Românilor din Ucraina, începând cu
decembrie 2019, majoritatea școlilor în care mai activează clase cu predare în
limba moldovenească din sudul Basarabiei, regiunea Odesa, au înaintat
Ministerului Educației de la Kiev cereri colective, cu semnăturile părinților
și ale cadrelor didactice și susținute de demersurile multianuale ale
asociațiilor românești din regiunea Odesa. Prin aceste cereri se solicită
revenirea la programa de învățământ pentru școlile cu predare în limba română
după care studiază școlile similare din comunitățile istorice românești din
regiunile Cernăuți și Transcarpatia.
Reuniunea Teatrelor Naţionale româneşti
continuă, la Chişinău, sub genericul Atât de aproape. A opta ediţie
aduce pe aceeaşi scenă teatre din România şi Republica Moldova şi are un
invitat special, Teatrul Naţional Ivan Franko din Kiev. Programul cuprinde atât
spectacole de teatru, cât şi audiţii de spectacole radiofonice în premieră,
expoziţii de carte rară şi fotografie sau conferinţe despre arta teatrală.
Redactorul şef al redacţiei teatru a Societăţii Române de Radiodifuziune,
Attila Vizauer, a declarat că a fost pregătit un program de audiţii cu public
şi dezbateri, derulat pe întreaga perioadă a reuniunii, cu emoţia şi bucuria de
a prezenta în faţa participanţilor la reuniune şi a publicului din Chişinău,
creaţiile radiofonice, care vorbesc despre evenimente şi personalităţi
culturale şi istorice ale neamului românesc. Pe 19 septembrie, va fi prezentat spectacolul
radiofonic Carol și Elisabeta – Iubire și neatârnare, al Teatrului radiofonic
București. Între lumi. Răzvrătitul. Căutări., un alt spectacol
radiofonic produs de Radio România, cu participarea actorilor Teatrului
Național Mihai Eminescu, va fi prezentat audienței pe 21 septembrie