Jurnal românesc – 18.09.2020
Autorităţile din Germania au inclus judeţele Neamţ şi Caraş-Severin în lista „zonelor de risc” epidemiologic din România, însă au eliminat judeţele Argeş şi Dâmboviţa, transmite Ministerul de Externe. Odată cu actualizarea documentului, alături de municipiul Bucureşti, pe listă se mai găsesc 11 judeţe. Este vorba despre Bacău, Bihor, Brăila, Braşov, Caraş-Severin, Iaşi, Ilfov, Neamţ, Prahova, Vaslui şi Vâlcea. MAE precizează că persoanele care sosesc în Germania din zonele de risc sunt obligate să completeze un „formular de debarcare”, a cărui variantă în limba română se găseşte pe site-ul Institutului „Robert Koch”, www.rki.de. Totodată, acestea sunt obligate să se autoizoleze la domiciliu pentru 14 zile.
Sorin Iordan, 18.09.2020, 12:05
Autorităţile din Germania au inclus judeţele Neamţ şi Caraş-Severin în lista „zonelor de risc” epidemiologic din România, însă au eliminat judeţele Argeş şi Dâmboviţa, transmite Ministerul de Externe. Odată cu actualizarea documentului, alături de municipiul Bucureşti, pe listă se mai găsesc 11 judeţe. Este vorba despre Bacău, Bihor, Brăila, Braşov, Caraş-Severin, Iaşi, Ilfov, Neamţ, Prahova, Vaslui şi Vâlcea. MAE precizează că persoanele care sosesc în Germania din zonele de risc sunt obligate să completeze un „formular de debarcare”, a cărui variantă în limba română se găseşte pe site-ul Institutului „Robert Koch”, www.rki.de. Totodată, acestea sunt obligate să se autoizoleze la domiciliu pentru 14 zile.
Exceptaţi de la măsura izolării sunt cei care prezintă un certificat medical, tradus în limbile germană sau engleză, care să ateste rezultatul negativ al unui test pentru COVID-19 efectuat cu cel mult 48 de ore anterior intrării în Germania şi persoanele care pot să se testeze în cel mult 72 de ore de la sosirea pe teritoriul german, cu obligaţia de a respecta strict autoizolarea până la comunicarea rezultatului. Bucureştiul atrage atenţia că, în cazul neîndeplinirii obligaţiilor aferente testării, al nerespectării măsurii autoizolării sau a condiţiilor de tranzit, autorităţile germane pot aplica sancţiuni de până la 25.000 euro. Românii pot solicita asistenţă consulară la reprezentanţele diplomatice ale ţării noastre în Germania. Datele de contact ale acestora se găsesc pe paginile berlin.mae.ro, bonn.mae.ro, munchen.mae.ro şi stuttgart.mae.ro.
Alianţa USR PLUS le cere preşedintelui Klaus Iohannis şi prim-ministrului Ludovic Orban să-şi intensifice demersurile diplomatice pentru a asigura secţii de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare din decembrie. Apelul vine în contextul în care, pe de o parte, doar circa de 10.000 de conaţionali din diaspora s-au înscris pentru votul prin corespondenţă, şi pe de alta, multe state europene au transmis că, din cauza riscurilor sanitare, nu vor fi de acord ca pe teritoriul lor să fie deschise secţii de vot. Alianţa consideră că este datoria statului român să se asigure că cetăţenii din afara graniţelor pot să îşi exercite dreptul de a participa la scrutinul legislativ, fie prin corespondenţă, fie mergând la secţiile de votare.
Cele două formaţiuni politice salută prelungirea până la 22 octombrie a termenului de înregistrare pe portalul votstrainatate.ro cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă, însă apreciază această măsură este insuficientă în condiţiile în care însuşi preşedintele Iohannis a declarat că nu există nicio garanţie că se vor putea deschide secţii de vot în străinătate din cauza pandemiei de COVID-19. Poziţia USR PLUS este împărtăşită şi de liderul social-democraţilor Marcel Ciolacu. Acesta a declarat că se impune un dialog serios în Parlament pe tema organizării alegerilor legislative şi i-a cerut preşedintelui Iohannis să cheme toate forţele politice la consultări.
Preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Senat, Gabriela Creţu, a solicitat Guvernului să întreprindă demersurile necesare pentru ca atât companiile din România care au relaţii cu Marea Britanie, cât şi cei peste jumătate de milion de români care trăiesc în Regatul Unit să nu fie luaţi prin surprindere de Brexit. În urma unor discuţii purtate cu negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, Gabriela Creţu şi-a exprimat îngrijorarea că Executivul de la Londra „urmăreşte să culeagă toate avantajele fără a-şi asuma obligaţiile sau a respecta normele (…) privind accesul la piaţa unică europeană”.
Şefa comisiei senatoriale a afirmat că susţine eforturile echipei de negociere conduse de Michel Barnier, însă atrage atenţia că timpul rămas este foarte scurt în condiţiile în care Marea Britanie nu a solicitat activarea clauzei care permitea prelungirea perioadei de tranziţie după 31 decembrie 2020. Circa 600.000 de români au obținut statutul de rezident în Marea Britanie, necesar pentru a putea rămâne în Regatul Unit post-Brexit şi beneficia de serviciile de sănătate şi protecţie socială. Gabriela Creţu a precizat că Executivul Comunitar a publicat o listă cu toate schimbările care se vor produce la finele perioadei de tranziţie şi le recomandă cetăţenilor şi companiilor interesate să o verifice din proprie iniţiativă şi să ia măsurile necesare pentru a se adapta noii situaţii.
Expoziția de ceramică și desene „Memory – Folding/Unfolding”, a artistului vizual Vlad Basarab, a fost deschisă la sediul Institutului Cultural Român la Budapesta. Vlad Basarab este singurul artist invitat din România la actuala ediție a Simpozionului Internațional de Ceramică din Ungaria şi va expune și la sediul Filialei Seghedin a ICR Budapesta. Parte a noii generații de artişti, Vlad Basarab a avut peste 20 de expoziții personale în Europa, Statele Unite şi China, a participat la numeroase manifestări internaționale, iar lucrările sale sunt incluse în colecții prestigioase. Expoziția din capitala Ungariei poate fi vizitată până pe 16 octombrie.
