Jurnal românesc – 18.08.2023

Cea de-a XX-a ediție a Universității de Vară a
românilor de pretutindeni continuă, la
Izvoru Mureşului, până pe 20 august, cu dezbateri ale problemelor cu care se
confruntă românii din diaspora şi din țară. Riscul deznaţionalizării comunităţilor de români din
vecinătatea graniţei şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din
diaspora se regăsesc între temele abordate.Participă parlamentari români, reprezentanţi
ai Guvernului, prefecţi, primari ai localităţilor româneşti din judeţele
Covasna, Harghita şi Mureş, aleşi locali, lideri ai societăţii civile din
România şi din afara graniţelor. Joi, dezbaterile au vizat priorităţi privind păstrarea şi
afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna, Harghita şi
Mureş, precum şi situaţia de pe întreg cuprinsul Transilvaniei în sensul
retrocedărilor ilegale de proprietăţi. Miercuri, discuţiile s-au concentrat pe drepturile minorităţilor româneşti din
jurul frontierelor şi din Balcani, precum şi pe situaţia românilor din Ungaria,
Bulgaria, Albania, Macedonia de Nord şi Grecia. Pe agenda figurează și situaţia
dezideratului naţional al unirii cu Republica Moldova în noul context geopolitic.
Va fi, de asemenea, dezbătută politica partidelor parlamentare şi a
instituţiilor de stat faţă de românii de pretutindeni şi faţă de românii din
zonele multietnice şi pluriconfesionale din România.

Mihai Pelin, 18.08.2023, 11:10

Cea de-a XX-a ediție a Universității de Vară a
românilor de pretutindeni continuă, la
Izvoru Mureşului, până pe 20 august, cu dezbateri ale problemelor cu care se
confruntă românii din diaspora şi din țară. Riscul deznaţionalizării comunităţilor de români din
vecinătatea graniţei şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din
diaspora se regăsesc între temele abordate.Participă parlamentari români, reprezentanţi
ai Guvernului, prefecţi, primari ai localităţilor româneşti din judeţele
Covasna, Harghita şi Mureş, aleşi locali, lideri ai societăţii civile din
România şi din afara graniţelor. Joi, dezbaterile au vizat priorităţi privind păstrarea şi
afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna, Harghita şi
Mureş, precum şi situaţia de pe întreg cuprinsul Transilvaniei în sensul
retrocedărilor ilegale de proprietăţi. Miercuri, discuţiile s-au concentrat pe drepturile minorităţilor româneşti din
jurul frontierelor şi din Balcani, precum şi pe situaţia românilor din Ungaria,
Bulgaria, Albania, Macedonia de Nord şi Grecia. Pe agenda figurează și situaţia
dezideratului naţional al unirii cu Republica Moldova în noul context geopolitic.
Va fi, de asemenea, dezbătută politica partidelor parlamentare şi a
instituţiilor de stat faţă de românii de pretutindeni şi faţă de românii din
zonele multietnice şi pluriconfesionale din România.

Expoziția Arta Iei
și a Ceramicii românești: Patrimoniu al Umanității este deschisă la
Muzeul Național al Ceramicii din Lisabona. Manifestarea, organizată de ICR
Lisabona și Ambasada României în Portugalia, reuneşte o selecție de costume
tradiționale românești și obiecte din ceramică aparținând colecției Muzeul
Național al Satului Dimitrie Gusti din București. Colecţia de
costume tradiționale din cadrul muzeului bucureştean însumează aproape 17.000
de obiecte din secolele XIX şi XX şi este una dintre cele mai valoroase și
complete din România. Sunt reprezentate costume
specifice Olteniei, Munteniei şi Moldovei, acolo unde altiţa este elementul de
identificare a cămăşii femeieşti, element înscris pe 1 decembrie 2022, de Ziua
Naţională, pe Lista patrimoniului mondial al umanităţii. Totodată,
meșteșugul olăritului este reprezentat prin aproximativ 10.000 de obiecte unice
din punct de vedere al vechimii și valorii artistice. Acestea constituie una
dintre cele mai importante colecții de obiecte de ceramică atât din punct de
vedere numeric, cât și valoric din România. Expoziţia din capitala Portugaliei
poate fi vizitată până la 31 august. Muzeul Național al Ceramicii este unul
dintre cele mai importante instituții de profil din lume şi, în acelaşi timp,
unul dintre cele mai vizitate şi apreciate spaţii muzeale din întreaga
Portugalie.

Programul de Tabere ARC,
iniţiat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi destinat elevilor şi
tinerilor români de pretutindeni, continuă până pe 28 august, în 6 centre de
agrement din România. Participă elevi și tineri români din 24 de state ale
lumii printre care Albania, Austria, Emiratele Arabe Unite, Germania, Grecia,
Italia, Israel, Kazahstan, Republica Moldova, Serbia, Spania, Ucraina.
Construim punţi, clădim legături şi îmbrăţişăm diversitatea noastră culturală -
este mesajul pe care Departamentul îl transmite copiilor şi profesorilor care
vin în vacanţa de vară anul acesta în taberele ARC. Proiectul îşi propune să
arate copiilor români din afara graniţelor cum este România autentică. 5.000 de
elevi, studenţi şi tineri din comunităţile istorice şi din diaspora au parte de
momente de neuitat cu ajutorul profesorilor şi voluntarilor care susţin
consolidarea identităţii româneşti prin aprofundarea cunoştinţelor de limba
română. De asemenea, taberele ARC au menirea să faciliteze interacţiunea şi
dialogul între tinerii din comunităţile istorice şi tinerii din diaspora şi
prin ateliere de aprofundare a cunoştinţelor de cultură, istorie, geografie şi
arte.

Expoziția retrospectivă Horia Bernea: Pictor al demodernității este găzduită la Helsinki, până la 1 octombrie, de cunoscuta galerie de artă finlandeză Kohta. Pe 27 septembrie va fi invitată Magda Radu, curator și istoric de artă, care va vorbi publicului finlandez despre semnificația artei lui Horia Bernea în spațiul românesc și european. Proiectul este realizat cu sprijinul ICR Stockholm și al Ambasadei României în Finlanda. Sunt prezentate în jur de 30 de tablouri din serii cheie, printre care Grafice de producție, Entități, Prapori și Coloane, precum și schițe și documentație fotografică a expozițiilor de la Muzeul Țăranului Român, realizată de fotograful Iosif Király. Scopul evenimentului este de a prezenta publicului finlandez și internațional, la mai mult de 20 de ani de la moartea prematură a pictorului român Horia Bernea (1938-2000), opera sa diversă, lipsită de compromisuri și plină de semnificații. Arta lui Bernea, pictor asociat atât cu modernismul, cât și cu anti sau contra-modernismul rămâne relevantă pentru publicul contemporan. Horia Bernea este considerat în România un artist cheie al perioadei postbelice. Lucrările sale au fost prezentate în România și în alte țări din Europa.