Jurnal românesc – 18.03.2019
Zeci de români
întorşi din străinătate au semnat contractele de finanţare pentru start-up-uri
create prin intermediul programului Diaspora ReSTART, gestionat de
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii. Aceştia vor
primi câte 40.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere în România.
Preşedintele Consiliului, Florin Jianu, a declarat că mulţi dintre cei care
revin acasă sunt români care pleacă din Marea Britanie din cauza Brexit-ului.
Până în prezent am avut peste 600 de români din diaspora care au intrat
în activităţile proiectului, dintre care 50 vor fi finanţaţi, a spus
Jianu. El a precizat că proiectele depuse sunt din diverse domenii de
activitate, din sfera tehnologiei, a industriilor creative până la cea a
serviciilor şi că 19 dintre câştigători sunt români care au trăit în ultimii
ani în Marea Britanie, 11 provin din Spania, 6 din Italia, 3 din Germania, câte
2 din Franţa, Olanda şi Republica Moldova şi câte unul din Australia, Belgia,
Luxemburg, Portugalia şi SUA. Ne dorim ca acest proiect să fie un model
de bună practică, pe care să îl extindem la nivelul ţării, să devină o politică
de ţară. Diaspora reprezintă, în opinia noastră, resursa cea mai importantă a
unei ţări, a apreciat şeful CNIPMMR. Diaspora ReSTART are o
perioadă de implementare până în septembrie 2020, iar potrivit lui Florin Jianu
primele sume vor intra în conturile start-up-urilor în vara acestui an.
Sorin Iordan, 18.03.2019, 11:42
Zeci de români
întorşi din străinătate au semnat contractele de finanţare pentru start-up-uri
create prin intermediul programului Diaspora ReSTART, gestionat de
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii. Aceştia vor
primi câte 40.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere în România.
Preşedintele Consiliului, Florin Jianu, a declarat că mulţi dintre cei care
revin acasă sunt români care pleacă din Marea Britanie din cauza Brexit-ului.
Până în prezent am avut peste 600 de români din diaspora care au intrat
în activităţile proiectului, dintre care 50 vor fi finanţaţi, a spus
Jianu. El a precizat că proiectele depuse sunt din diverse domenii de
activitate, din sfera tehnologiei, a industriilor creative până la cea a
serviciilor şi că 19 dintre câştigători sunt români care au trăit în ultimii
ani în Marea Britanie, 11 provin din Spania, 6 din Italia, 3 din Germania, câte
2 din Franţa, Olanda şi Republica Moldova şi câte unul din Australia, Belgia,
Luxemburg, Portugalia şi SUA. Ne dorim ca acest proiect să fie un model
de bună practică, pe care să îl extindem la nivelul ţării, să devină o politică
de ţară. Diaspora reprezintă, în opinia noastră, resursa cea mai importantă a
unei ţări, a apreciat şeful CNIPMMR. Diaspora ReSTART are o
perioadă de implementare până în septembrie 2020, iar potrivit lui Florin Jianu
primele sume vor intra în conturile start-up-urilor în vara acestui an.
Ambasadorul
Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, a afirmat că autorităţile britanice
şi române lucrează strâns pentru a obţine reciprocitate în ceea ce priveşte
drepturile cetăţenilor. Diplomatul a anunţat că, în perioada 19 – 23 martie,
Ambasada Regatului Unit la Bucureşti va organiza o serie de evenimente, în
diverse oraşe din România, pentru a le oferi cetăţenilor britanici informaţii
actualizate cu privire la măsurile Guvernului României care îi vizează. Misiunea
diplomatică precizează că au fost făcute progrese excelente în ceea
ce priveşte pachetul de măsuri privind drepturile britanicilor. Avem o
responsabilitate comună ca românii din Marea Britanie şi britanicii din România
să se bucure în continuare de aceleaşi drepturi pe care le-au avut ca cetăţeni
ai UE, a declarat ambasadorul Andrew Noble. Evenimentele organizate de
Ambasadă se vor desfăşura după următorul program: pe 19 martie la Cluj Napoca,
pe 20 martie la Bucureşti, pe 21 martie la Iaşi, pe 22 martie la Timişoara şi
pe 23 martie la Braşov. În prezent, peste 2.000 de britanici trăiesc în România
şi peste 430.000 de români locuiesc în Marea Britanie.
O delegaţie de
deputaţi, membri ai Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor
ţării, au efectuat o vizită de lucru în Bulgaria, unde s-au întâlnit cu
reprezentanţi ai etnicilor români din Vidin, dar şi cu omologi de la Sofia. Reprezentanţii
minorităţii române au semnalat probleme referitoare la educaţia în limba
română, acum predată doar ca limbă străină şi s-au plâns că nu au spaţii unde
să poată desfăşura activităţi educativ-culturale. Parlamentarii de la Bucureşti
s-au angajat să identifice soluţii pentru derularea cursurilor de limba română
în imobile din aria de reşedinţă a membrilor comunităţii româneşti. Pe de altă
parte, în discuţiile cu omologii bulgari, au subliniat importanţa respectării
de către Bulgaria a principiului reciprocităţii, dat fiind că România este un
exemplu la nivel european în materie de protecţie a minorităţilor naţionale.
Oficialii bulgari s-au angajat să organizeze o sedinţă comună a Comisiilor de
specialitate din cele două ţări pentru a identifica soluţii unitare la
problemele cu care se confruntă minorităţile din cele două ţări. În Bulgaria
locuiesc circa 350.000 de vorbitori de limbă română, care formează trei grupuri
distincte: românii din zona riverană Dunării, aromânii din zona de sud-vest şi
dacoromânii din regiunea de nord-vest a ţării.