Jurnal românesc – 17.09.2021
Ministerul român de Externe s-a sesizat cu privire la informaţiile apărute în presa britanică referitore la controalele autorităţilor de frontieră britanice care ar viza cu precădere cetăţeni români şi a solicitat prin Ambasada ţării noastre la Londra clarificări la nivelul guvernului britanic. Publicaţia The Guardian a relatat, săptămâna aceasta, că peste 60% dintre cetăţenii statelor UE opriţi şi chestionaţi de autorităţile vamale în porturile britanice, după Brexit, sunt români. MAE român a transmis preocuparea faţă de această situaţie şi Ambasadei Regatului Unit la Bucureşti, cu solicitarea de clarificare. Ministerul apreciază că, în cazul în care autorităţile britanice ar fi identificat dificultăţi în deplasările efectuate de cetăţenii români în Regatul Unit cu începere de la 1 ianuarie 2021, acestea ar fi trebuit comunicate în prealabil autorităţilor române şi evitată o abordare fundamentată pe controale sistematice, motivate de criteriul cetăţeniei. Bucureştiul a cerut o abordare proporţională, echilibrată, din partea autorităţilor britanice la momentul dispunerii şi efectuării controalelor la frontieră în raport cu cetăţenii români, în spiritul relaţiilor bilaterale apropiate, precum şi de o manieră similară celor dispuse şi faţă de cetăţenii celorlalte state membre UE. MAE român precizează că rezultatele interacţiunii cu autorităţile britanice vor fi prezentate şi Delegaţiei UE în Regatul Unit şi semnalate la nivelul Ministerului de Externe britanic.
Sorin Iordan, 17.09.2021, 11:46
Ministerul român de Externe s-a sesizat cu privire la informaţiile apărute în presa britanică referitore la controalele autorităţilor de frontieră britanice care ar viza cu precădere cetăţeni români şi a solicitat prin Ambasada ţării noastre la Londra clarificări la nivelul guvernului britanic. Publicaţia The Guardian a relatat, săptămâna aceasta, că peste 60% dintre cetăţenii statelor UE opriţi şi chestionaţi de autorităţile vamale în porturile britanice, după Brexit, sunt români. MAE român a transmis preocuparea faţă de această situaţie şi Ambasadei Regatului Unit la Bucureşti, cu solicitarea de clarificare. Ministerul apreciază că, în cazul în care autorităţile britanice ar fi identificat dificultăţi în deplasările efectuate de cetăţenii români în Regatul Unit cu începere de la 1 ianuarie 2021, acestea ar fi trebuit comunicate în prealabil autorităţilor române şi evitată o abordare fundamentată pe controale sistematice, motivate de criteriul cetăţeniei. Bucureştiul a cerut o abordare proporţională, echilibrată, din partea autorităţilor britanice la momentul dispunerii şi efectuării controalelor la frontieră în raport cu cetăţenii români, în spiritul relaţiilor bilaterale apropiate, precum şi de o manieră similară celor dispuse şi faţă de cetăţenii celorlalte state membre UE. MAE român precizează că rezultatele interacţiunii cu autorităţile britanice vor fi prezentate şi Delegaţiei UE în Regatul Unit şi semnalate la nivelul Ministerului de Externe britanic.
Peste 4.900.000 de cereri pentru obţinerea unui statut de rezident Marea Britanie au fost aprobate dintr-un total de mai mult de 5,5 milioane depuse până pe 30 iunie, dată la care a expirat termenul pentru transmiterea acestor solicitări, arată ultimele date ale guvernului de la Londra. În total, aproape 2.850.000 de cetăţeni europeni au primit statutul de rezident permanent şi peste 2.300.000 pe cel de rezident temporar. Potrivit presei britanice, 1 milion 67 de mii de cetăţeni români au cerut un statut de rezident, conaţionalii noştri ocupând locul al doilea în acest clasament după polonezi, cu 1 milion 90 de mii de cereri. Potrivit Oficiului Naţional de Statistică de la Londra, numărul solicitanţilor este mult mai mare faţă de cel al cetăţenilor europeni stabiliţi oficial în Regatul Unit, care a fost, la jumătatea anului trecut, de circa 3,5 milioane. Statutul de rezident permanent poate fi obţinut de către persoanele care au trăit în Regatul Unit cel puţin cinci ani. Cei care au trăit în această ţară mai puţin de 5 ani pot primit statutul de rezident temporar, ce poate fi transformat în permanent odată cu împlinirea perioadei de 5 ani. Odată cu ieşirea Regatului Unit din UE, cetăţenii europeni care doresc să lucreze în această ţară trebuie să solicite o viză prin noul sistem de imigrare bazat pe puncte. Acest sistem nu li se aplică cetăţenilor europeni care au obţinut unul din cele două statute de rezident.
Ministerul de Externe a marcat, pe 16 septembrie, 25 de ani de la semnarea Tratatului de Înţelegere, Cooperare şi Bună Vecinătate între România şi Ungaria. „Îmi exprim încrederea că la 25 de ani de la semnare, fundamentele relaţiei bilaterale, aşa cum sunt ele definite prin tratatul politic de bază – încredere, cooperare şi respect reciproc – ne vor ghida pentru a consolida un parteneriat constructiv, pragmatic şi în spirit european, menit să genereze beneficii certe pentru toţi cetăţenii noştri”, a declarat şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu. Tratatul a dus la crearea Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale, care, potrivit MAE român, rămâne forul de referinţă pentru discutarea oricăror probleme care privesc minorităţile, capabil să asigure păstrarea şi afirmarea identităţii etnice, lingvistice, religioase şi culturale. De asemenea, Bucureştiul şi-a exprimat încrederea că relaţia dintre România şi Ungaria va continua să se dezvolte politic, economic şi social în conformitate cu criteriile prezentate în Tratat şi pe baza apartenenţei la aceeaşi comunitate europeană şi euroatlantică. Tratatul de Înţelegere, Cooperare şi Bună Vecinătate între România şi Republica Ungară a fost semnat pe 16 septembrie 1996, la Timişoara.
Filmele românești „Campania” în regia lui Marian Crișan, „Neidentificat”, în regia lui Bogdan George Apetri și” Câmp de maci” în regia lui Eugen Jebeleanu, vor fi prezente în cinematografele din Cehia în cadrul celei de-a 28-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film Febiofest, care are loc în perioada 17 septembrie – 9 octombrie. Febiofest a fost fondat în 1993 şi a devenit unul dintre cele mai mari evenimente de profil din Cehia. Sub deviza „Totul pentru public!”, manifestarea prezintă anual cele mai bune filme de la festivaluri prestigioase precum peliculele câștigătoare la Berlin, Cannes, Veneția, Toronto şi San Sebastian, dar și câteva filme nominalizate la Oscar. Ediţia din acest an este sprijinită de reprezentanţa la Praga a Institutului Cultural Român.
