Jurnal românesc – 17.08.2023

Premierul român Marcel Ciolacu a deschis,
miercuri, la București, Forumul Studenţilor Români de Pretutindeni
2023, eveniment ce oferă tinerilor prilejul să dezbată până pe 21 august
subiecte de interes şi să stabilească punţi de colaborare cu Executivul şi alte
instituţii ale statului. El a afirmat că sprijină accesul
tinerilor la decizia guvernamentală, în baza unei relaţii de parteneriat între
instituţiile statului şi tânăra generaţie. O astfel de colaborare trebuie să
existe, iar tinerii să fie consultaţi asupra celor mai importante decizii,
precum reforma administraţiei publice, temă aflată în atenţia publică, a mai
spus șeful Executivului. Prezentă la eveniment, Natalia Intotero, ministrul
Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, şi-a arătat, de asemenea,
deschiderea pentru a colabora cu organizaţiile de studenţi şi tineret. Și
ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, a propus
studenţilor un parteneriat în cadrul căruia să fie stabilite trei proiecte
prioritare pe care ministerul să le promoveze şi implementeze, în colaborare cu
asociaţiile şi organizaţiile de tineret. Forumul urmăreşte implicarea activă a
tinerilor în dezbateri organizate în cadrul celor 7 comitete, pe teme precum
Afaceri Europene, Educaţie şi Tineret, Energie şi Mediu, Justiţie şi Drepturile
Omului, Muncă şi Economie, Sănătate, Cultură şi Turism. Acestea vor avea ca
rezultat rezoluţii, care vor fi
înaintate instituţiilor cu putere decizională.

Mihai Pelin, 17.08.2023, 11:00

Premierul român Marcel Ciolacu a deschis,
miercuri, la București, Forumul Studenţilor Români de Pretutindeni
2023, eveniment ce oferă tinerilor prilejul să dezbată până pe 21 august
subiecte de interes şi să stabilească punţi de colaborare cu Executivul şi alte
instituţii ale statului. El a afirmat că sprijină accesul
tinerilor la decizia guvernamentală, în baza unei relaţii de parteneriat între
instituţiile statului şi tânăra generaţie. O astfel de colaborare trebuie să
existe, iar tinerii să fie consultaţi asupra celor mai importante decizii,
precum reforma administraţiei publice, temă aflată în atenţia publică, a mai
spus șeful Executivului. Prezentă la eveniment, Natalia Intotero, ministrul
Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, şi-a arătat, de asemenea,
deschiderea pentru a colabora cu organizaţiile de studenţi şi tineret. Și
ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, a propus
studenţilor un parteneriat în cadrul căruia să fie stabilite trei proiecte
prioritare pe care ministerul să le promoveze şi implementeze, în colaborare cu
asociaţiile şi organizaţiile de tineret. Forumul urmăreşte implicarea activă a
tinerilor în dezbateri organizate în cadrul celor 7 comitete, pe teme precum
Afaceri Europene, Educaţie şi Tineret, Energie şi Mediu, Justiţie şi Drepturile
Omului, Muncă şi Economie, Sănătate, Cultură şi Turism. Acestea vor avea ca
rezultat rezoluţii, care vor fi
înaintate instituţiilor cu putere decizională.

Spaniolii
sunt invitați să descopere România sălbatică, într-o expoziție foto la ICR de
la Madrid, deschisă până pe 30 august. Fotograful Dan Dinu a strâns o arhivă impresionantă de
imagini care să ilustreze atât peisajele naturale, cât și flora sau fauna. Expoziția cuprinde imagini în format mare,
acoperind cât mai mult din biodiversitatea țării – o trimitere călduroasă către
România ca destinație de ecoturism. Cele douăzeci de fotografii care alcătuiesc
expoziția din capitala Spaniei au fost surprinse în urma călătoriilor autorului
prin România. Dan Dinu este un fotograf
pasionat de natură și animale. Și-a început cariera în 1997. El a fost implicat
în protejarea naturii, la început ca simplu voluntar în diferite organizații,
mai apoi ca manager de proiecte de mediu, iar ulterior ca fotograf. Alături de
cameramanul Cosmin Dumitrache, Dan Dinu este autorul celui mai amplu documentar
despre natura României, România sălbatică. După mii de kilometri parcurși, sute de ore de filmare și mai bine de 10
ani de pre-producție, filmul prezintă imagini în premieră pentru România, din
regiuni spectaculoase și greu accesibile. Pelicula a primit premiul
Publicului, în 2021, la Festivalul Internațional de Film Transilvania.

Cristi Puiu participă în competiţia oficială la
cea de-a 71-a ediție a Festivalului de la San Sebastiancare va avea loc în perioada 22 – 30 septembrie.Va concura pentru trofeul Scoica de Aur, cu
filmul MMXX (2023). Lungmetrajul a fost selectat alături de producţii din
Argentina, Maroc, SUA, Belgia. Regizorul nu este la prima sa prezenţă la San Sebastian. În 2014,
filmul său Moartea domnului Lăzărescu a fost inclus într-una dintre
retrospectivele festivalului. MMXX, o co-produc’ie România- Rep. Moldova-Franța, prezintă patru scurte momente
în timp care surprind rătăcirile unor suflete blocate la răscrucea istoriei.
Cristi Puiu este cunoscut publicului ca inițiator al Noului Val din cinema-ul
românesc prin filmele sale, premiate în cele mai importante competiții de gen
ale lumii: Marfa și Banii (Quinzaine des réalisateurs
2001), Moartea Domnului Lăzarescu (Cannes
2005), Aurora (Cannes 2010), Sieranevada (Cannes
2016), Malmkrog (Berlinale 2020).

ICR de la Tel Aviv găzduiește, până pe 22 septembrie, expoziția documentară 75 de
ani de relații diplomatice neîntrerupte între România și Israel, realizată de
Ambasada României în Israel. Proiectul expozițional este construit în jurul
personalității artistului israelian de origine română Reuven Rubin, primul
reprezentant diplomatic al Israelului la București. De altfel, expoziția de
față a fost prezentată publicului larg, pentru prima dată, în luna iunie, la
Muzeul Reuven Rubin din Tel Aviv, locație emblematică pentru istoria relațiilor
bilaterale. Nascut in Romania, la Galati (est),
în 1893, el a facut studii de arta la Paris si Bucuresti
si s-a impus prin stilul si temele profund evreiesti. A fost un
pictor foarte cunoscut si apreciat in Israel si în strainatate. În 1948, Reuven
Rubin a devenit primul reprezentant diplomatic în România al nou-înfiinţatului
stat Israel, funcţie asimilată celei de ambasador. Din această postură, a negociat cu autorităţile
române şi sovietice emigrarea în masă a evreilor, contra unor sume de bani. A
rămas la post până în 1950, perioadă în care zeci de mii de evrei au părăsit
România.