Jurnal românesc – 16.12.2015
Ministrul
delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Dan Stoenescu, a deschis,
marţi, la Bucureşti, a III-a ediţie a seriei de întâlniri ”Românii de
Pretutindeni”. Organizat la sediul Ministerului de Externe, evenimentul a avut
tema ”Bursierii statului român din Republica Moldova şi Ucraina, rolul lor
în comunitatea istorică românească şi societatea naţională din ţările de
provenienţă”. Au participat, între alţii, directorul general al
Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, Petre Guran,
directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al
Academiei Române, Dan Dungaciu, prorectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice
şi Administrative (SNSPA), Liliana Popescu, şi cercetătoarea în cadrul
Institutului Diplomatic Român, Ileana Racheru. Cu acest prilej, ministrul
delegat a subliniat importanţa acordării de burse de studiu pentru etnicii
români din Republica Moldova şi Ucraina pentru promovarea identităţii culturale
româneşti. De asemenea, ministrul Stoenescu a prezentat programele
Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, reiterând
faptul că educaţia reprezintă unul dintre pilonii principali în menţinerea
identităţii româneşti. În timpul dezbaterilor au fost făcute şi propuneri ale
tinerilor bursieri pentru facilitarea parcursului lor academic în România.
Florentin Căpitănescu, 16.12.2015, 12:10
Ministrul
delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Dan Stoenescu, a deschis,
marţi, la Bucureşti, a III-a ediţie a seriei de întâlniri ”Românii de
Pretutindeni”. Organizat la sediul Ministerului de Externe, evenimentul a avut
tema ”Bursierii statului român din Republica Moldova şi Ucraina, rolul lor
în comunitatea istorică românească şi societatea naţională din ţările de
provenienţă”. Au participat, între alţii, directorul general al
Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, Petre Guran,
directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al
Academiei Române, Dan Dungaciu, prorectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice
şi Administrative (SNSPA), Liliana Popescu, şi cercetătoarea în cadrul
Institutului Diplomatic Român, Ileana Racheru. Cu acest prilej, ministrul
delegat a subliniat importanţa acordării de burse de studiu pentru etnicii
români din Republica Moldova şi Ucraina pentru promovarea identităţii culturale
româneşti. De asemenea, ministrul Stoenescu a prezentat programele
Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, reiterând
faptul că educaţia reprezintă unul dintre pilonii principali în menţinerea
identităţii româneşti. În timpul dezbaterilor au fost făcute şi propuneri ale
tinerilor bursieri pentru facilitarea parcursului lor academic în România.
Comisiile de
politică externă din Parlamentul de la Bucureşti au avizat favorabil
nominalizarea jurnalistului Luca Niculescu pentru postul de ambasador la Paris.
La audieri, el a apreciat că relaţia României cu Franţa este foarte puternică
şi a menţionat mai multe obiective pentru o şi mai strânsă legătură între cele
două ţări. Astfel, Niculescu a declarat că trebuie reactualizată aşa-numita
foaie de parcurs menită să relanseze Parteneriatul strategic dintre Franţa şi
România, semnat în 2008, prin introducerea mai multor teme majore. Printre
acestea, combaterea terorismului, proiectul cultural care va fi realizat în
Franţa în 2018, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire, şi
cooperarea mai intensă în perspectiva preluării de către România a preşedinţiei
Consiliului Uniunii Europene, în 2019. Luca Niculescu a dat asigurări că va
acţiona pentru intensificarea schimburilor economice bilaterale, în condiţiile
în care valoarea acestora a fost, în 2014, de aproximativ şapte miliarde de
euro, iar cele opt mii de firme franceze au creat 120 de mii de locuri de muncă
în România. Comunitatea românească din Franţa va fi, de asemenea, o prioritate
a mandatului, a precizat Niculescu.
În România, consumul creşte, anual, cu
şase – şapte procente, pe fondul veniturilor mai mari ale populaţiei şi al
reducerii TVA la alimente, potrivit unui raport al PricewaterhouseCoopers
(PwC). Totodată, în condiţiile în care, de la 1 ianuarie 2016, se va reduce şi
cota standard de TVA şi vor intra în vigoare majorări salariale semnificative
în sectorul public, analiştii PwC anticipează o creştere susţinută a consumului
şi pe parcursul anului viitor. Consumul sporit se va baza, în mare parte, pe importuri, ceea ce ar putea
antrena o majorare a deficitului balanţei comerciale şi chiar presiuni de
depreciere a monedei naţionale, se mai arată în analiza PwC.