Jurnal românesc – 16.11.2022
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, s-a întâlnit la Budapesta cu prim-ministrul ungar, Viktor Orban, şi cu şeful diplomaţiei maghiare, Peter Szijjarto, cu care a discutat, printre altele, despre protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ungaria. Aurescu le-a transmis celor doi că principale preocupări ale Bucureştiului rămân necesitatea creşterii calităţii învăţământului în limba română, asigurarea unei finanţări adecvate pentru mass-media de limba română şi pentru proiectele instituţiilor de cultură reprezentative, precum şi eliminarea fenomenului de etno-business. Referindu-ne strict la educaţie, principala problemă pe care o are în momentul de faţă comunitatea se referă la numărul insuficient de cadre didactice care predau în limba română. Credem că este necesar să găsim soluţii pentru formarea de noi cadre didactice (…) şi să găsim formule de acordare de cât mai multe burse pentru a încuraja elevii români să înveţe în limba română în şcolile cu predare în limba română sau cu predare bilingvă din Ungaria, a declarat Bogdan Aurescu. Oficialul român a vorbit şi despre necesitatea de a analiza curricula din şcolile cu predare în limba română din Ungaria, în aşa fel încât numărul de cursuri care sunt predate în limba română să crească pentru a le permite elevilor români să îşi păstreze cât mai bine identitatea românească. Premierul ungar a fost de acord cu propunerea ministrului român de creare a unui plan de contacte la nivelul miniştrilor de resort din cele două ţări şi a reiterat sprijinul deplin al Budapestei pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Conform ultimului recensământ organizat în Ungaria, în 2011, peste 26.000 de etnici români trăiau în statul vecin.
Sorin Iordan, 16.11.2022, 11:22
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, s-a întâlnit la Budapesta cu prim-ministrul ungar, Viktor Orban, şi cu şeful diplomaţiei maghiare, Peter Szijjarto, cu care a discutat, printre altele, despre protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ungaria. Aurescu le-a transmis celor doi că principale preocupări ale Bucureştiului rămân necesitatea creşterii calităţii învăţământului în limba română, asigurarea unei finanţări adecvate pentru mass-media de limba română şi pentru proiectele instituţiilor de cultură reprezentative, precum şi eliminarea fenomenului de etno-business. Referindu-ne strict la educaţie, principala problemă pe care o are în momentul de faţă comunitatea se referă la numărul insuficient de cadre didactice care predau în limba română. Credem că este necesar să găsim soluţii pentru formarea de noi cadre didactice (…) şi să găsim formule de acordare de cât mai multe burse pentru a încuraja elevii români să înveţe în limba română în şcolile cu predare în limba română sau cu predare bilingvă din Ungaria, a declarat Bogdan Aurescu. Oficialul român a vorbit şi despre necesitatea de a analiza curricula din şcolile cu predare în limba română din Ungaria, în aşa fel încât numărul de cursuri care sunt predate în limba română să crească pentru a le permite elevilor români să îşi păstreze cât mai bine identitatea românească. Premierul ungar a fost de acord cu propunerea ministrului român de creare a unui plan de contacte la nivelul miniştrilor de resort din cele două ţări şi a reiterat sprijinul deplin al Budapestei pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Conform ultimului recensământ organizat în Ungaria, în 2011, peste 26.000 de etnici români trăiau în statul vecin.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a organizat o nouă întâlnire online cu mediul asociativ românesc din Ucraina, în cadrul căreia a oferit răspunsuri la întrebările legate de proiectele aflate în derulare, la sesiunea de finanțări nerambursabile și programele de granturi. Se intră pe ultima sută de metri în implementarea proiectelor aprobate. Insistăm să menținem acest dialog deschis pentru a le finaliza cu bine și a obține impactul estimat, a declarat şeful DRP, secretarul de stat Gheorghe Cârciu. Acesta a arătat că 10 cereri de granturi au fost aprobate în cadrul programului Sprijinirea comunităților românești din Ucraina şi a anunţat că fost informat supra faptului că bursele pentru elevii etnici români care studiază în școlile cu predare în limba română din statul vecin au început să ajungă la familiile acestora. Aproximativ 400.000 de etnici români trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.
Ambasada României în Germania a organizat un eveniment de promovare a municipiului Timişoara, care în 2023 va primi titlul de Capitală Europeană a Culturii. Şefa reprezentanţei diplomatice la Berlin, Adriana Stănescu, a vorbit despre puterea transformatoare a acestui proiect european, care constituie o ocazie deosebită pentru promovarea valorilor, a patrimoniului cultural şi de cunoaştere a spaţiului românesc. Ambasadorul a lansat o invitaţie către mediile cultural-instituţionale din Germania de a vizita Timişoara pentru a descoperi un dialog autentic cu patrimoniul cultural multietnic al României. La rândul său, primarul Timişoarei, Dominic Fritz, a subliniat ataşamentul profund al oraşului la valorile Uniunii Europene şi pregătirile pentru susţinerea unui proiect atât de amplu, cu un larg impact cultural şi economic. El a arătat că Europa poate găsi inspiraţie şi soluţii la probleme continentului şi privind spre oraşe şi comunităţi precum Timişoara, pentru care diversitatea culturală şi adeziunea la valorile şi principiile europene reprezintă o realitatea trăită cotidian şi o importantă resursă de inovaţie. El a anunţat că evenimentul de promovare organizat la Berlin va fi urmat de manifestări similare şi în alte capitale europene. Timişoara este al doilea oraş din România care dobândeşte statutul de Capitală Europeană a Culturii după Sibiu, în 2007.
Poeta, traducătoarea și animatoarea culturală româno-americană Claudia Serea reprezintă România la Noaptea Literaturii Europene de la New York, unul dintre cele mai importante proiecte ale asociației institutelor culturale europene din metropola americană. Evenimentul are loc în noaptea de 16 spre 17 noiembrie şi reuneşte 11 scriitori și traducători din țările Uniunii Europene, care vor citi din cărțile lor recent apărute în spațiul american. Claudia Serea este autoare a numeroase volume de poezie, proză și traduceri apărute în reviste literare de prestigiu din SUA, Canada, Marea Britanie și Australia. Poeziile sale au fost traduse în limbile rusă, franceză, italiană, turcă, arabă și persană. Este co-fondatoare a festivalului american Luna Traducerilor Literare, a platformei online asociate și coordonatoare a antologiei The Red Wheelbarrow. Noaptea Literaturii Europene se desfăşoară, în mod simbolic, la Institutul Ucrainean al Americii.
