Jurnal românesc – 16.11.2016
Guvernatorul
Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, susţine că România înregistrează creştere economică,
însă, prin stimularea cererii şi a consumului a creat mai degrabă locuri de
muncă în alte ţări, având în vedere că cererea a fost satisfăcută preponderent
prin importuri, care cresc mult mai rapid decât exporturile. In opinia
lui Isărescu, ar fi fost mai bine dacă cererea ar fi fost stimulată prin
creşterea producţiei interne. El a precizat că BNR nu este împotriva
stimulentelor, dar este imperios necesar ca acestea să fie atent alese, să aibă
un dozaj adecvat şi să fie aplicate la momentul oportun.
România Internațional, 16.11.2016, 12:15
Guvernatorul
Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, susţine că România înregistrează creştere economică,
însă, prin stimularea cererii şi a consumului a creat mai degrabă locuri de
muncă în alte ţări, având în vedere că cererea a fost satisfăcută preponderent
prin importuri, care cresc mult mai rapid decât exporturile. In opinia
lui Isărescu, ar fi fost mai bine dacă cererea ar fi fost stimulată prin
creşterea producţiei interne. El a precizat că BNR nu este împotriva
stimulentelor, dar este imperios necesar ca acestea să fie atent alese, să aibă
un dozaj adecvat şi să fie aplicate la momentul oportun.
România mai are nevoie de
13 ani, în ritmul mediu de creştere economică din ultimii 15 ani, pentru a
ajunge la nivelul de dezvoltare necesar adoptării euro, reiese dintr-un studiu
privind aderarea ţării la moneda europeană. Potrivit autorilor
studiului, coordonat de Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al
BNR, termenul
s-ar putea scurta la nouă ani dacă economia românească ar creşte cu 5% pe an în
mod sustenabil. Aderarea României la zona euro nu reclamă atingerea
în prealabil a mediei PIB/ paritatea puterii de cumpărare, de cel puţin 75%, la
data aderării. Autorii atrag atenţia că, în
cazul în care România adoptă euro cu decalaj mare de dezvoltare, există riscul
unei inflaţii apreciabil mai ridicate decât în zona euro. Aceasta ar conduce la
dobânzi reale mai mici decât în restul zonei şi la o tendinţă de apreciere în
termeni reali a cursului de schimb, cum s-a întâmplat în Spania şi Portugalia.
Preşedintele Republicii Moldova,
Nicolae Timofti, i-a conferit, miercuri, premierului Dacian Cioloş
Ordinul Republicii. Potrivit unui comunicat postat,
miercuri, pe site-ul Preşedinţiei de la Chişinău, distincţia i-a fost conferită
‘în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite în vederea acordării de
asistenţă Republicii Moldova în diverse domenii social-economice şi pentru
contribuţia substanţială la procesul de integrare europeană a ţării noastre’. Mandatul lui Nicolae Timofti
ca preşedinte al Republicii Moldova a expirat în primavara acestui an, el fiind
prelungit până la momentul depunerii juramântului de către noul şef al
statului, socialistul Igor Dodon.
La Sibiu se lansează, joi, un proiect educativ internaţional ‘Folclorul – pe înţelesul copiilor’. Acesta se desfăşoară în
perioada noiembrie 2016 – mai 2017 şi are drept scop promovarea valorilor
culturii tradiţionale. Participă peste 350 de copii preşcolari şi şcolari, 36
de cadre didactice din 15 unităţi şcolare din judeţele Sibiu, Cluj, Bistriţa,
Bacău dar şi din Stuttgart – Germania. De-a lungul celor şapte luni, copiii,
cadrele didactice şi părinţii vor fi implicaţi într-o multitudine de
activităţi, menite să asigure cunoaşterea unor segmente diverse de cultură
tradiţională. În decembrie copiii vor lua parte la spectacole de colinde,
şezători, în ianuarie la prezentarea şi decorarea costumului
popular; în februarie vor învăţa paşi de dans popular. In martie, aceştia vor
confecţiona cadouri tradiţionale pentru Ziua Mamei, în aprilie vor decora ouă
de Paşte, iar în mai vor viziona
spectacole folclorice.