Jurnal românesc 16.10.2019
17 universităţi româneşti se află între primele 300 din clasamentul pentru anul 2020 al celor mai bune instituţii de învăţământ superior din Europa Emergentă şi Asia Centrală. Cele mai bine clasate sunt Universitatea Babeş Bolyai din Cluj, care ocupă locul 40, urmată de Universitatea din Bucureşti, pe poziţia a 42-a, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, pe 68, Universitatea Politehnica Bucureşti, pe 72, şi Universitatea de Vest din Timişoara, pe 74. Prezenţa românească în prestigiosul top este completată de universităţi din Braşov, Galaţi, Suceava şi Sibiu. Podiumul este ocupat integral de instituţii de învăţământ din Rusia. Preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor din România, Sorin Cîmpeanu, a precizat că topul ia în considerare 10 indicatori, între care reputaţia academică, reputaţia universităţii în rândul angajatorilor, numărul de lucrări ştiinţifice şi numărul de studenţi internaţionali.
Sorin Iordan, 16.10.2019, 12:09
17 universităţi româneşti se află între primele 300 din clasamentul pentru anul 2020 al celor mai bune instituţii de învăţământ superior din Europa Emergentă şi Asia Centrală. Cele mai bine clasate sunt Universitatea Babeş Bolyai din Cluj, care ocupă locul 40, urmată de Universitatea din Bucureşti, pe poziţia a 42-a, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, pe 68, Universitatea Politehnica Bucureşti, pe 72, şi Universitatea de Vest din Timişoara, pe 74. Prezenţa românească în prestigiosul top este completată de universităţi din Braşov, Galaţi, Suceava şi Sibiu. Podiumul este ocupat integral de instituţii de învăţământ din Rusia. Preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor din România, Sorin Cîmpeanu, a precizat că topul ia în considerare 10 indicatori, între care reputaţia academică, reputaţia universităţii în rândul angajatorilor, numărul de lucrări ştiinţifice şi numărul de studenţi internaţionali.
Liderul Partidului Naţional Liberal, Ludovic Orban, a fost desemnat
de preşedintele Klaus Iohannis să formeze viitorul Guvern, după ce cabinetul
condus de Viorica Dăncilă a fost demis de Parlament prin moţiune de cenzură.
Vom da românilor (…) cinste, competenţă, integritate, dedicare în
servirea interesului public şi soluţii pentru marile probleme cu care se
confruntă România astăzi, a declarat Orban. Acesta a anunţat că printre
priorităţile viitorului cabinet sunt refacerea echilibrelor macroeconomice,
corectarea măsurilor economice pe care le apreciază drept dăunătoare mediului
de afaceri, restructurarea amplă a aparatului guvernamental şi simplificarea
administrativă.
Şeful PNL s-a arătat încrezător în şansele de a primi votul de
încredere al Parlamentului, deşi liderii partidelor parlamentare fie au
declarat că vor condiţiona votul de asumarea unor măsuri politice de către
vitorul guvern, fie că nu vor susţine cabinetul condus de Orban. Premierul desemnat
are la dispoziţie 10 zile să întocmească lista cu membrii Executivului şi
programul de guvernare pe care să le trimită pentru dezbatere şi vot în
plenului Legislativului. 233 de voturi sunt necesare pentru învestirea
viitorului guvern.
O porţiune a aleei de promenadă de pe malul stâng al râului Sena
lângă Turnul Eiffel, în capitala Franţei, a primit numele Reginei Maria a
României. Evenimentul a avut loc, în mod simbolic, pe 15 octomobrie, ziua
încoronării Regelui Ferdinand şi Reginei Maria la Alba-Iulia, în 1922.
Iniţiativa a aparţinut Ambasadei României la Paris, iar la inaugurare au
participat Custodele Coroanei Principesa Margareta şi Principele Radu, înalţi
oficiali francezi, ambasadori şi reprezentanţi ai corpului diplomatic, precum
şi membrii comunităţii româneşti. Principesa Margareta a afirmat că
patriotismul, profesionalismul şi competenţa au fost principalele
atribute ale Reginei Maria. Monarhul a devenit cunoscută în epocă pentru
implicarea în Primul Război Mondial şi pentru modul în care a susţinut cauza
României în faţa marilor puteri la Conferinţa de Pace de la Paris din 1918.
Ministrul de Externe în exerciţiu, Ramona Mănescu, le-a transmis o
scrisoare liderilor partidelor din România în care arată că în diaspora
resursa umană disponibilă pe plan local este una limitată pentru
alegerile prezidenţiale. În scrisoarea adresată preşedinţilor PNL, PSD, Pro
România, ALDE, UDMR, PMP şi USR, Mănescu face apel la formaţiunile politice să
contribuie la organizarea în condiţii optime a procesului de vot în
străinătate.
Şefa MAE spune că, deşi ministerul a mobilizat întreg personalul
de la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi reprezentanţele Institutului
Cultural Roman, numărul este insuficient pentru a asigura personalul din secţiile
de votare. Ea atrage atenţia că în cazul în care va fi nevoie de detaşarea unor
resurse din ţară în străinătate, costurile organizării alegerilor vor creşte cu
aproximativ 1.500 de euro de persoană pentru fiecare tur de scrutin. Ministrul
a precizat că, în prezent, au fost aprobate 714 secţii de vot în străinătate,
dar că numărul acestora va depăşi 800, dublu faţă de cel înregistrat la
scrutinul europarlamentar din 26 mai şi de aproape trei ori mai mare decât la
alegerile prezidenţiale din 2014.
Alocaţiile pentru copii vor fi majorate cu rata medie anuală a
inflaţiei, începând cu 1 ianuarie 2020, după ce Camera Deputaţilor a adoptat,
cu unanimitate de voturi, proiectul de lege iniţiat de liberal Robert
Sighiartău. Ca urmare a modificărilor legislative copiii de până la 2 ani vor
primi câte 300 de lei pe lună, faţă de 200 de lei nivelul actual, iar cei de
până la 18 ani vor primi 150 de lei pe lună, faţă de 84 de lei în prezent.
Robert Sighiartău a declarat că majorarea era necesară în condiţiile în care
copiiilor le erau alocaţi doar 2 lei pe zi şi speră ca măsura să contribuie şi
la creşterea ratei natalităţii.
