Jurnal românesc – 16.05.2018
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni
(MRP) a organizat, miercuri, la Bruxelles, în premieră, Gala ‘100 pentru
Centenar’, prin care 10 români de succes, adevărate modele de conduită şi
implicare în păstrarea şi promovarea identităţi naţionale peste hotare, din 10
ţări cu comunităţi semnificative de români, au primit distincţii simbolice din
partea Guvernului. Lansarea proiectului a avut loc în prezența ministrului
pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a membrilor misiunii
diplomatice a României de la Bruxelles, a reprezentanţilor mediului asociativ
românesc din teritoriu, dar și a a autorităţilor locale. Acest eveniment este
primul din seria celor aflate pe agenda MRP, urmând a fi replicat şi în Statele
Unite ale Americii (Washington), Portugalia (Lisabona), Franţa (Paris), Italia
(Roma), Spania (Madrid), Grecia (Atena), Germania (Berlin), Marea Britanie
(Londra) şi Israel (Ierusalim).
Mihai Pelin, 16.05.2018, 12:18
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni
(MRP) a organizat, miercuri, la Bruxelles, în premieră, Gala ‘100 pentru
Centenar’, prin care 10 români de succes, adevărate modele de conduită şi
implicare în păstrarea şi promovarea identităţi naţionale peste hotare, din 10
ţări cu comunităţi semnificative de români, au primit distincţii simbolice din
partea Guvernului. Lansarea proiectului a avut loc în prezența ministrului
pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a membrilor misiunii
diplomatice a României de la Bruxelles, a reprezentanţilor mediului asociativ
românesc din teritoriu, dar și a a autorităţilor locale. Acest eveniment este
primul din seria celor aflate pe agenda MRP, urmând a fi replicat şi în Statele
Unite ale Americii (Washington), Portugalia (Lisabona), Franţa (Paris), Italia
(Roma), Spania (Madrid), Grecia (Atena), Germania (Berlin), Marea Britanie
(Londra) şi Israel (Ierusalim).
Un număr de 892 de militari, dintre
care 101 din Germania, Austria, Italia, Republica Moldova şi Bulgaria, au
participat, miercuri, la o paradă militară organizată la Buzău, unde sunt
înhumaţi aproape 10.000 de eroi din opt ţări. Acţiunea a fost iniţiată cu
ocazia Centenarului Marii Uniri de Divizia 2 Infanterie ‘Getica’ şi Primăria
municipiului Buzău. Cimitirul Eroi din Buzău este considerat cel mai mare al
eroilor necunoscuţi din România şi unul dintre cele mai mari din Europa. Autoritățile au declarat că acţiunea este
dedicată Centenarului Marii Uniri, fiind una din cele mai importante, care a
adunat lideri militari şi primari din mai multe ţări europene care au eroi
înhumaţi în acest cimitir. Inaugurarea Cimitirului eroilor din Buzău a avut loc
la 8 octombrie 1931, în prezenţa Regelui Carol al II-lea şi primului ministru
Nicolae Iorga. Aici se află înhumaţi eroi ai Războiului de independenţă de la
1877, din primul şi al doilea război mondial, eroi ai Revoluţiei din decembrie
1989, precum şi trei militari căzuţi la datorie pe teatrele de operaţiuni din
Afganistan.
Implementarea proiectelor de interconectare
energetică Republica Moldova – România şi posibilitatea eliminării tarifelor la
roaming între cele două state, similar cu practica din cadrul UE, au fost două
dintre subiectele discutate, marţi, de premierul moldovean Pavel Filip şi
ministrul român al Economiei, Dănuţ Andruşca, aflat în vizită în Republica
Moldova. O decizie în acest sens urmează să fie discutată în cadrul următoarei
şedinţe comune a Executivelor de la Chişinău şi Bucureşti. Cei doi oficiali au
discutat și despre construcţia unei autostrăzi, precum şi a infrastructurii
feroviare care să facă legătura între Republica Moldova şi România.
Acordurile ce ţin
de politica externă şi angajamentele ţării în raport cu alte state trebuie
aprobate de parlamentul Republicii Moldova şi de către guvern, altfel sunt
nule, a declarat şeful legislativului de la Chișinău, Andrian Candu, după
anunţul făcut de preşedintele pro-rus Igor Dodon, potrivit căruia Republica
Moldova a primit statut de observator pe lângă Uniunea Economică Eurasiatică
(UEE). Andrian Candu a subliniat că nici guvernul şi nici forul legislativ nu
au depus cereri către Uniunea Economică Eurasiatică şi nu au solicitat vreun
statut expres prin lege. Potrivit Constituţiei, atribuţiile de bază ale
parlamentului prevăd aprobarea direcţiilor principale ale politicii interne şi
externe a statului, ratifică, denunţă, suspendă şi anulează acţiunea tratatelor
internaţionale încheiate de Republica Moldova. Experţi în materie de economie
de la Chişinău susţin că acest statut de observator nu va oferi avantaje
economice republicii. UEE funcţionează din 2015 și cuprinde Rusia, Armenia,
Belarus, Kazahstan şi Kârgâzstan.