Jurnal românesc – 16.04.2021
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a avut o convorbire telefonică cu secretarul general ales al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Mathias Cormann, cu privire la aderarea României la organizaţie. Şeful diplomaţiei române a reconfirmat angajamentul politic al Guvernului României şi larga susţinere a forţelor politice şi a societăţii româneşti faţă de obiectivul strategic al aderării la OECD cât mai curând posibil. El şi-a exprimat speranţa că extinderea organizaţiei va fi una dintre priorităţile noului secretar general şi a prezentat argumentele care susţin soliditatea candidaturii României, precum şi eforturile constante ale Bucureştiului, care a aderat, până în prezent, la aproximativ 50 de instrumente juridice ale OECD şi participă la peste 20 de organisme ale acesteia. Aurescu a arătat că România împărtăşeşte acelaşi sistem de valori cu organizaţia, iar factorul politic depune eforturi constante pentru îndeplinirea standardelor OECD şi a dat asigurări că ţara noastră este pregătită să coopereze activ şi să sprijine eforturile în dosarele de actualitate de pe agendă. Australianul Mathias Cormann a fost ales la conducerea OECD la 15 martie pentru un mandat de 5 ani şi îşi va prelua oficial responsabilităţile la 1 iunie.
Sorin Iordan, 16.04.2021, 12:02
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a avut o convorbire telefonică cu secretarul general ales al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Mathias Cormann, cu privire la aderarea României la organizaţie. Şeful diplomaţiei române a reconfirmat angajamentul politic al Guvernului României şi larga susţinere a forţelor politice şi a societăţii româneşti faţă de obiectivul strategic al aderării la OECD cât mai curând posibil. El şi-a exprimat speranţa că extinderea organizaţiei va fi una dintre priorităţile noului secretar general şi a prezentat argumentele care susţin soliditatea candidaturii României, precum şi eforturile constante ale Bucureştiului, care a aderat, până în prezent, la aproximativ 50 de instrumente juridice ale OECD şi participă la peste 20 de organisme ale acesteia. Aurescu a arătat că România împărtăşeşte acelaşi sistem de valori cu organizaţia, iar factorul politic depune eforturi constante pentru îndeplinirea standardelor OECD şi a dat asigurări că ţara noastră este pregătită să coopereze activ şi să sprijine eforturile în dosarele de actualitate de pe agendă. Australianul Mathias Cormann a fost ales la conducerea OECD la 15 martie pentru un mandat de 5 ani şi îşi va prelua oficial responsabilităţile la 1 iunie.
Preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, Rozalia Biro, a discutat cu ambasadorul Austriei la Bucureşti, Isabel Rauscher, despre lucrătorii români şi despre problema alocaţiilor pentru copii nerezidenţi. Aceasta a menţionat că statul austriac a luat în ultima perioadă măsuri care generează un impact negativ asupra mobilităţii cetăţenilor şi a forţei de muncă din interiorul UE. Ea a amintit de legea privind ajustarea alocaţiilor pentru copii nerezidenţi, în vigoare din 2019, şi care a dus la înjumătăţirea acesteia. Considerăm că este nevoie ca acele persoane care îngrijesc non-stop vârstnici din Austria să primească toate drepturile şi asigurările necesare ca să îşi desfăşoare munca în condiţii corespunzătoare, mai ales în contextul pandemiei, a mai spus deputatul. Biro a menţionat şi numărul mare de accidente de muncă din Austria în care au fost implicaţi cetăţeni români: 213 cazuri, din care 10 s-au soldat cu deces, din ianuarie 2018 până în decembrie 2019. Ea a anunţat că, până la sfârşitul lunii mai, vor fi operaţionalizate un grup de lucru comun între Comisia de politică externă din Parlamentul român şi cel austriac şi un grup de experţi din ministerele Muncii din cele două ţări a căror menire este asigurarea respectării drepturilor muncitorilor români din Austria. Românii care se află în Austria reprezintă a doua comunitate de cetăţeni UE, după germani. (…) Oficial, avem 131.788 de cetăţeni români la 1 ianuarie 2021 în Austria, cu o creştere anuală de 6%, a punctat deputatul UDMR.
Cartea de identitatea electronică nu este obligatorie, însă fără acest document cetăţenii nu mai pot călători în afara graniţelor ţării, a declarat preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României, Octavian Oprea. Cartea de identitate electronică vine la pachet cu multe alte beneficii. Ea nu va fi obligatorie, pentru că există, din păcate, şi cetăţeni care pun la îndoială modul în care datele sunt stocate (…) Lor le vom putea oferi posibilitatea de a fi beneficiarii, în continuare, ai unei simple bucăţi de plastic cu care se vor putea identifica în faţa instituţiilor publice din România, dar nu vor mai putea călători în afara graniţelor ţării, a spus Oprea. El a explicat că această carte electronică de identitate îi va oferi cetăţeanului român posibilitatea de a interacţiona în format digital cu instituţiile publice şi va înlesni comunicarea datelor între instituţiile guvernamentale din România şi cele de la nivel european. Practic, identitatea noastră va putea circula în toată Uniunea Europeană şi identitatea celorlalţi cetăţeni europeni va putea fi recunoscută de instituţiile publice din România, a arătat şeful ADR. Acesta a adăugat că procesul de identificare electronică va fi completat de o platformă software centralizată, prin care, cu o logare unică, fiecare cetăţean din România poate naviga în orice platformă electronică. Proiectul de realizare a Platformei Software Centralizată pentru Identificare Digitală are o valoare de aproape 100 de milioane de lei şi o perioadă de implementare cuprinsă între 1 septembrie 2020 şi 31 august 2023.
Ambasadorul Israelului la Bucureşti, David Saranga, a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Naţionale a ţării sale, prin care le-a mulţumit evreilor din România care au contribuit la succesul statului israelian. Suntem o ţară cu gene multiculturale, printre care şi româneşti. Mulţi evrei din România au contribuit la succesul Statului Israel. Aceştia – artişti, oameni de ştiinţă, politicieni sau scriitori – reprezintă o punte vie între ţările noastre. Lor şi celor 9,5 milioane de israelieni le urez La Mulţi Ani!, a afirmat diplomatul într-o înregistrare video publicată pe pagina de Facebook a Ambasadei. În prezent, în România trăiesc aproximativ 6.000 de evrei. De partea cealaltă, potrivit statisticilor oficiale, publicate de reprezentanţa diplomatică a Israelului la Bucureşti, în Israel trăiesc 86.200 de cetăţeni născuţi în România. Acestora li se adăugă cei 125.800 de urmaşi ai familiilor originare din Romania născuţi în Israel.
