Jurnal Românesc – 15.09.2021

Aşteptarea României în ceea ce priveşte spaţiul Schengen este să
aibă o perspectivă clară de aderare, a declarat secretarul de stat pentru
Afaceri Europene, Iulia Matei, după o întrevedere cu omologul francez, Clement
Beaune. Am retransmis aşteptarea României ca o decizie favorabilă privind
aderarea la spaţiul Schengen să fie luată cât mai curând, având în vedere că
România îndeplineşte toate criteriile de aderare, iar criza pandemică ne-a
arătat cât este de important să avem un spaţiu Schengen eficient, a
afirmat secretarul de stat. Ea a subliniat necesitatea eliminării
fragmentărilor din interiorul UE şi punerii în valoare a contribuţiei reale a
statelor care participă de facto la spaţiul european de liberă circulaţie printr-o
serie de mecanisme care ţin de angrenajul cooperării la nivelul blocului
comunitar, precum România. La rândul său, Clement Beaune a vorbit despre
importanţa ca fiecare ţară care aderă la spaţiul Schengen să îl consolideze.
Vom lucra într-un spirit al securităţii frontierelor, vorbim despre
Schengen şi ştiu cât de important este acest subiect pentru România, dar ne
dorim să construim împreună, pentru că lărgirea spaţiului Schengen nu înseamnă
fragilizarea acestuia, ci fiecare ţară care intră în spaţiul Schengen nu face
altceva decât să consolideze, să întărească acest spaţiu şi securitatea
sa, a apreciat oficialul francez. Decizia de aderare a României la
spaţiul Schengen poate fi luată doar cu unanimitatea voturilor statelor membre.

Sorin Iordan, 15.09.2021, 11:22

Aşteptarea României în ceea ce priveşte spaţiul Schengen este să
aibă o perspectivă clară de aderare, a declarat secretarul de stat pentru
Afaceri Europene, Iulia Matei, după o întrevedere cu omologul francez, Clement
Beaune. Am retransmis aşteptarea României ca o decizie favorabilă privind
aderarea la spaţiul Schengen să fie luată cât mai curând, având în vedere că
România îndeplineşte toate criteriile de aderare, iar criza pandemică ne-a
arătat cât este de important să avem un spaţiu Schengen eficient, a
afirmat secretarul de stat. Ea a subliniat necesitatea eliminării
fragmentărilor din interiorul UE şi punerii în valoare a contribuţiei reale a
statelor care participă de facto la spaţiul european de liberă circulaţie printr-o
serie de mecanisme care ţin de angrenajul cooperării la nivelul blocului
comunitar, precum România. La rândul său, Clement Beaune a vorbit despre
importanţa ca fiecare ţară care aderă la spaţiul Schengen să îl consolideze.
Vom lucra într-un spirit al securităţii frontierelor, vorbim despre
Schengen şi ştiu cât de important este acest subiect pentru România, dar ne
dorim să construim împreună, pentru că lărgirea spaţiului Schengen nu înseamnă
fragilizarea acestuia, ci fiecare ţară care intră în spaţiul Schengen nu face
altceva decât să consolideze, să întărească acest spaţiu şi securitatea
sa, a apreciat oficialul francez. Decizia de aderare a României la
spaţiul Schengen poate fi luată doar cu unanimitatea voturilor statelor membre.

86 de elevi români care au absolvit şcoala duală, calificarea
profesională comerciant-vânzător, au susţinut acelaşi examen ca şi colegii lor
din Germania, transmite AHK România – Camera de Comerţ şi Industrie
Româno-Germană. Proiectul Şcoala de Carte şi Meserii a fost organizat şi
coordonat de Cameră în parteneriat cu opt licee din ţară. AHK România a
organizat workshop-uri atât pentru profesori cât şi pentru elevi, în timpul
cărora au fost prezentate exemple de subiecte germane şi modalitatea de
abordare a acestora. Probele scrise s-au desfăşurat simultan în Ilfov,
Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Sibiu şi Braşov, din comisiile de admitere făcând
parte atât agenţi economici, cât şi profesori. Subiectele au fost preluate din
Germania, traduse şi adaptate legislaţiei în vigoare şi respectând standardele
de corectare din Germania. Pe lângă certificatul de competenţe profesionale
eliberat de Ministerul Educaţiei de la Bucureşti, după finalizarea celor trei
ani de studiu, elevii au avut posibilitatea să obţină şi diploma din partea Uniunii
Camerelor de Comerţ şi Industrie şi a AHK România. Promovabilitatea a fost de
51%, iar Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană apreciază că acesta a
fost un prim pas spre crearea unei forţe de muncă înalt calificate în domeniul
comerţului.

Operaţiunile de restaurare a Crucii de pe Muntele Caraiman, aflată
la 2.291 de metri altitudine, s-au încheiat. Lucrările propriu-zise de
restaurare s-au desfăşurat pe parcursul a 11 luni, începând din 2019. Proiectul a fost implementat de Ministerul Apărării Naţionale şi cofinanţat
din Fondul European de Dezvoltare Regională. Militarii au reuşit să se
ridice la înălţimea misiunii primite şi să putem fi astăzi, din nou, mândri de
Monumentul Eroilor de pe Caraiman. Nu a fost o misiune uşoară, nu a fost la
îndemâna oricui, dar prin multă muncă, prin profesionalism şi dăruire,
lucrările au fost finalizate cu succes, a declarat ministrul Apărării,
Nicolae Ciucă, prezent la ceremonia militară şi religioasă prin care a fost
marcată încheierea lucrărilor. Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul
Război Mondial a fost construită în perioada 1924 – 1928, iar în 2013 a fost
desemnată de către Guinness World Records drept cea mai înaltă cruce din lume
amplasată pe un vârf montan.

Opt teatre din România şi şase din Republica Moldova participă în
perioada 15 – 26 septembrie la Reuniunea Teatrelor Naţionale, care are loc la
Chişinău. Ajunsă la a 6-a ediţie, manifestarea se desfăşoară sub Înaltul
Patronaj al președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, și al președintelui
României, Klaus Iohannis. Evenimentul este organizat de Teatrul Național
Mihai Eminescu din Chișinău, cu sprijinul Institutului Cultural
Român, Institutului Cultural Român Mihai Eminescu din Chișinău şi
Ministerelor Culturii din România și Republica Moldova. Pe lângă prezentarea
celor mai recente producţii teatrale, programul conține și conferințe, lansări
de carte, expoziții şi întâlniri cu actorii. O secțiune aparte a evenimentului
o constituie audițiile publice ale spectacolelor de teatru-document, realizate
de Teatrul Național Radiofonic şi Radio Moldova.