Jurnal românesc – 15.09.2017
Ministrul român de
Externe, Teodor Meleşcanu, alături de omologii săi din Ungaria, Bulgaria şi
Grecia şi-au exprimat îngrijorarea şi regretul faţă de adoptarea recentă de
către Rada Supremă de la Kiev a proiectului de Lege a Învăţământului din
Ucraina. Într-o scrisoare comună adresată oficialilor de la Kiev, dar şi
secretarului general al Consiliului Europei şi Înaltului Comisar al OSCE pentru
minorităţile naţionale, cei patru şefi ai diplomaţiilor le cer autorităţilor ucrainene
soluţii pentru asigurarea protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând
minorităţilor naţionale cu respectarea strictă de către Ucraina a normelor
internaţionale în domeniu. Ministerul de Externe de la Bucureşti subliniază că este esenţială respectarea
dreptului la educaţie în limba română pentru toate formele de învăţământ şi
continuarea dialogului pe această temă inclusiv în cadrul Comisiei
Interguvernamentale Mixte Româno-Ucrainene. Legea incriminată, care, pentru a intra în vigoare, mai trebuie
doar promulgată de preşedintele Petro Poroşenko, limitează drastic accesul la
educaţie în limba maternă pentru numeroasele comunităţi minoritare din Ucraina
– ruşi, români, maghiari,
bulgari, greci, polonezi, etc. Aceasta prevede ca
în licee şi facultăţi să se predea doar în ucraineană, iar educaţia în limbile
minorităţilor să fie posibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.
Mihai Pelin, 15.09.2017, 12:25
Ministrul român de
Externe, Teodor Meleşcanu, alături de omologii săi din Ungaria, Bulgaria şi
Grecia şi-au exprimat îngrijorarea şi regretul faţă de adoptarea recentă de
către Rada Supremă de la Kiev a proiectului de Lege a Învăţământului din
Ucraina. Într-o scrisoare comună adresată oficialilor de la Kiev, dar şi
secretarului general al Consiliului Europei şi Înaltului Comisar al OSCE pentru
minorităţile naţionale, cei patru şefi ai diplomaţiilor le cer autorităţilor ucrainene
soluţii pentru asigurarea protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând
minorităţilor naţionale cu respectarea strictă de către Ucraina a normelor
internaţionale în domeniu. Ministerul de Externe de la Bucureşti subliniază că este esenţială respectarea
dreptului la educaţie în limba română pentru toate formele de învăţământ şi
continuarea dialogului pe această temă inclusiv în cadrul Comisiei
Interguvernamentale Mixte Româno-Ucrainene. Legea incriminată, care, pentru a intra în vigoare, mai trebuie
doar promulgată de preşedintele Petro Poroşenko, limitează drastic accesul la
educaţie în limba maternă pentru numeroasele comunităţi minoritare din Ucraina
– ruşi, români, maghiari,
bulgari, greci, polonezi, etc. Aceasta prevede ca
în licee şi facultăţi să se predea doar în ucraineană, iar educaţia în limbile
minorităţilor să fie posibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.
În
perioada 16 – 17 septembrie va avea loc prima întâlnire a presei româneşti din
Diaspora organizată în America de Nord. Asociaţia Jurnaliştilor Români de
Pretutindeni (AJRP), cu sediul la Montreal, în Canada, a lansat invitaţia
membrilor de a se reuni în acest frumos oraş, unde se află şi sediul
asociaţiei. Au fost invitaţi, de asemenea, jurnalişti independenţi şi diverşi
reprezentanţi şi responsabili ai statului roman care posedă o vastă experienţă
în relaţia cu românii de pretutindeni. Sub numele Cultivând jurnalismul
românesc în lume membrii AJRP, dar şi simpatizanţii şi invitaţii îşi vor
împărtăşi preocupările şi experienţele specifice fiecărei ţări şi comunităţi în
parte, încercând să găsească soluţii şi noi idei de colaborare şi dezvoltare.
Cele două zile vor conţine prezentări şi mese rotunde pe diverse teme de
actualitate, într-un format interactiv şi deschis dialogului. Scopul
evenimentului este de a permanentiza această întâlnire a jurnaliştilor români
de pretutindeni şi de a parcurge în fiecare an câte un alt loc al lumii cu
concentraţie românească. Creată în 2011, AJRP are în componenţa sa jurnalişti din 13
ţări de pe 4 continente.
Pacienţii români vor
putea apela pentru intervenţii de transplant pulmonar în alte două ţări
europene, în afară de Austria, a anunţat ministrul sănătăţii, Florian Bodog,
după o serie de discuţii cu oficiali din Italia şi Ungaria. El a precizat că
astfel s-a reuşit crearea mai multor variante pentru realizarea acestor
operaţii. Florian Bodog a avut întâlnire cu omologii săi maghiar, şi respectiv, italian,
urmând să fie stabilite, în scurt timp, un calendar şi metodele de colaborare. Ne dorim să avem trei
centre de transplant, în care pacienţii români să poată fi trimişi, iar în
momentul de faţă avem premisele pentru cele două care lipseau, pentru Italia şi
pentru Budapesta, a mai spus Florina Bodog. El nu a putut preciza însă când se
va putea face transplant pulmonar la centrul special de la Spitalul bucureştean
Sfânta Maria, unitate aflată în subordinea Primăriei Bucureşti, dar
a amintit faptul că au fost create toate condiţiile pentru ca acesta să devină
funcţional.