Jurnal românesc – 15.06.2017
Reprezentanţii comunităţii naţionale româneşti din Ucraina au transmis o
adresare publică către Rada Supremă de la Kiev, către preşedintele Ucrainei,
precum şi către organizaţii internaţionale şi guverne ale unor ţări din lume
privind decizia de limitare a folosirii limbilor minorităţilor naţionale în
spaţiul informaţional ucrainean. Reprezentanţii comunităţii românilor din
Ucraina consideră că măsura încalcă grav drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi
cetăţeanului. În plus, astfel de paşi legislativi – spun ei – sunt în contradicţie cu legislaţia
naţională şi cu angajamentele
de drept internaţional pe care această ţară şi lea asumat, hotărârea în direcţia limitării drepturilor
socioculturale ale minorităţilor naţionale fiind nejustificată. De aceea,
românii din Ucraina adresează Radei Supreme cerinţa de a revedea hotărârea privind limitarea posibilităţii de folosire a limbilor minorităţilor naţionale în spaţiul informaţional ucrainean. O
lege în acest sens a fost semnată de preşedintele Petro Poroşenko la 6 iunie şi
va intra în vigoare la 13 octombrie. Actul normativ prevede ca la posturile de
televiziune naţionale şi regionale, emisiunile, programele şi filmele să fie
transmise în limba ucraineană în procent de 75%. Consiliul Naţional al
Audiovizualului a avertizat că va urmări cu stricteţe respectarea legii, iar
pentru încălcarea acesteia este prevăzută o amendă în valoare de 5% din suma
totală a taxei de licenţă. Românii constituie al treilea grup etnic, după
ucraineni şi ruşi, din Ucraina.
Roxana Vasile, 15.06.2017, 12:15
Reprezentanţii comunităţii naţionale româneşti din Ucraina au transmis o
adresare publică către Rada Supremă de la Kiev, către preşedintele Ucrainei,
precum şi către organizaţii internaţionale şi guverne ale unor ţări din lume
privind decizia de limitare a folosirii limbilor minorităţilor naţionale în
spaţiul informaţional ucrainean. Reprezentanţii comunităţii românilor din
Ucraina consideră că măsura încalcă grav drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi
cetăţeanului. În plus, astfel de paşi legislativi – spun ei – sunt în contradicţie cu legislaţia
naţională şi cu angajamentele
de drept internaţional pe care această ţară şi lea asumat, hotărârea în direcţia limitării drepturilor
socioculturale ale minorităţilor naţionale fiind nejustificată. De aceea,
românii din Ucraina adresează Radei Supreme cerinţa de a revedea hotărârea privind limitarea posibilităţii de folosire a limbilor minorităţilor naţionale în spaţiul informaţional ucrainean. O
lege în acest sens a fost semnată de preşedintele Petro Poroşenko la 6 iunie şi
va intra în vigoare la 13 octombrie. Actul normativ prevede ca la posturile de
televiziune naţionale şi regionale, emisiunile, programele şi filmele să fie
transmise în limba ucraineană în procent de 75%. Consiliul Naţional al
Audiovizualului a avertizat că va urmări cu stricteţe respectarea legii, iar
pentru încălcarea acesteia este prevăzută o amendă în valoare de 5% din suma
totală a taxei de licenţă. Românii constituie al treilea grup etnic, după
ucraineni şi ruşi, din Ucraina.
Un număr de 18.872.702 cetăţeni cu drept de vot erau înscrişi la data de 13 iunie în Registrul electoral, cu 9.012 mai
mulţi faţă de 10 mai, potrivit
unui comunicat al Autorităţii
Electorale Permanente de la Bucureşti. Aceasta precizează că, din totalul de
alegători români care figurează în Registru, 18.264.516 au domiciliul sau
reşedinţa în ţară, iar 608.186 au domiciliul în
străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS (Cetăţean Român cu Domiciliul în
Străinătate). Registrul
electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora
la secţiile de votare.
Din 15 iunie, programul Start-Up Nation este activ, astfel că potenţialii
beneficiari îşi pot înscrie online planurile de afaceri. Programul are alocaţi
1,7 miliarde de lei din surse bugetare naţionale şi fonduri europene, iar suma
pe care un beneficiar o poate obţine este de maximum 200.000 de lei. Obiectivul
principal al programului îl constituie stimularea înfiinţării de noi
întreprinderi mici şi mijlocii, îmbunătăţirea performanţelor economice ale
start-up-urilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare.
Titlurile oficiale de calificare ca medic specialist eliberate de statele
terţe altele decât Australia,
Canada, Israel, Noua Zeelandă şi
Statele Unite ale Americii, echivalente specialităţilor medicale clinice şi paraclinice prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi
farmaceutice, ar putea fi recunoscute ca certificate de medic specialist
eliberate de Ministerul Sănătăţii, după cum prevede un proiect pus în dezbatere publică. Potrivit documentului, una din condiţiile
recunoaşterii este aceea că formarea ca medic specialist pentru care se solicită echivalarea să se fi efectuat în condiţii de studiu şi practică medicală care asigură
competenţa profesională a
acestuia cel puţin similară cu competenţa profesională a medicilor pe plan naţional. În cazul în care nu sunt
întrunite în totalitate criteriile de recunoaştere, o comisie mixtă poate institui procedura unei probe
de aptitudini profesionale care are ca scop evaluarea parcursului profesional
teoretic şi a abilităţilor
practice ale solicitantului.
