Jurnal românesc – 15.05.2019
Apelurile telefonice şi SMS-urile efectuate în interiorul Uniunii Europene sunt mai ieftine din 15 mai. Consumatorii europeni care vor suna într-un alt stat membru vor plăti maximum 19 eurocenţi pe minut, plus TVA, şi câte 6 eurocenţi, plus TVA, pentru un SMS trimis. Comisia Europenă a anunţat că normele se aplică în toate cele 28 de state membre şi, în perioada următoare, şi în ţările din Spaţiului Economic European – Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.
Sorin Iordan, 15.05.2019, 12:31
Apelurile telefonice şi SMS-urile efectuate în interiorul Uniunii Europene sunt mai ieftine din 15 mai. Consumatorii europeni care vor suna într-un alt stat membru vor plăti maximum 19 eurocenţi pe minut, plus TVA, şi câte 6 eurocenţi, plus TVA, pentru un SMS trimis. Comisia Europenă a anunţat că normele se aplică în toate cele 28 de state membre şi, în perioada următoare, şi în ţările din Spaţiului Economic European – Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.
Noile tarife maxime sunt aplicabile doar clienţilor privaţi, nu şi companiilor. Plafoanarea tarifelor, alături de eliminarea costurilor de roaming, fac parte din procesul de revizuire la nivel comunitar a normelor din domeniul telecomunicaţiilor. Bruxelles-ul a transmis că reglementările au fost necesare din cauza discrepanţelor tarifare semnificative care existau între statele membre.
Aproximativ 100 de elevi și profesori din Tecuci au participat la campania de prevenire a exploatării sexuale „Distruge Zidul Indiferenței!”, organizată de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane şi ministerele de Externe şi pentru Românii de Pretutindeni. Psihologi, asistenți sociali, consilieri școlari, reprezentanți ai Poliției şi ai primăriilor au atras atenţia asupra gravității fenomenului de trafic de persoane și asupra necesității creșterii gradului de conştientizare a implicaţiilor acestei forme de crimă organizată.
Secretarul de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Victor Ionescu a reiterat importanţa organizării campaniilor de prevenire a traficului de carne vie și a exploatării prin muncă şi a oferit drept exemplu Campania Națională „Informare acasă! Siguranță în lume!” derulată în toate județele țării și în București. Potrivit Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane, graţie acestor sesiuni de informare numărul victimelor traficului de persoane a scăzut cu aproximativ 25% în 2018 față de anul precedent.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a sprijinit organizarea la Chişinău a unui eveniment de prezentare a Universității Tehnice de Construcții București. Peste 300 de profesori și elevi din clasele a 11-a și a 12-a de la 7 licee din capitala Republicii Moldova au participat la întâlnire. Reprezentanții instituţiei de învăţământ superior le-au explicat pe larg procedura de admitere la facultăţile din România, condițiile de studii, recunoașterea în alte state ale Uniunii Europene a diplomelor de absolvire a ciclurilor de licență, masterat și doctorat, precum și perspectivele de angajare conform specializărilor existente pe piața muncii din România.
Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, deputatul Constantin Codreanu, a declarat că România are obligaţia să le ofere sprijin persoanelor aparţinând filonului cultural şi lingvistic românesc, indiferent de originea acestora. „Persoanele aparţinând filonului lingvistic românesc din statele vecine Românei sau din Balcani, altele decât cele recunoscute ca aparţinând minorităţilor etnice româneşti, sunt complet neglijate de autorităţile noastre guvernamentale”, a afirmat parlamentarul.
El a făcut referire la un studiu realizat de cercetătorul basarabean Dorin Lozovanu, în care autorul vorbeşte despre karavlahi, vlahi-rudari, băieşi sau volohi care au româna drept limbă maternă, sunt prezenţi în număr mare în Bulgaria, Ungaria, Croaţia, Macedonia de Nord, Bosnia şi Herţegovina, Serbia sau Ucraina, se estimează că numără între 500 de mii şi 1 milion de persoane iar la recensăminte autorităţile îi înregistrează distorsionat ca bulgari, maghiari, croaţi, macedoneni, bosniaci, sârbi, ucraineni sau romi. Constantin Codreanu cere Guvernului României să înceapă să se preocupe de situaţia tuturor persoanelor care aparţin filonului românesc din Europa Centrală şi de Sud-Est, inclusiv din Balcanii de Vest, să-i informeze asupra drepturilor care le sunt garantate de legislaţia românească şi să deruleze proiecte în beneficiul lor.
