Jurnal românesc – 15.02.2022

Preşedintele
Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că instituţiile de la Chişinău sunt
pregătite să intervină rapid pentru ca viaţa cetăţenilor să nu fie periclitată
de consecinţele posibilelor acţiuni militare din Ucraina. Sandu i-a îndemnat pe
moldoveni să rămână uniţi şi să nu se lase manipulaţi de propaganda care
dezbină. Împreună cu guvernul şi parlamentul examinăm scenariile de
dezvoltare a crizei şi evaluăm riscurile pe care le prezintă acestea, a
afirmat preşedintele moldovean. Aceasta şi-a exprimat speranţa că tensiunile
din regiune vor fi gestionate prin dialog şi negocieri diplomatice şi a
apreciat că războiul este un preţ pe care nicio ţară nu trebuie să-l
plătească. Rusia a comasat circa 130.000 de soldaţi şi tehnică militară
de-a lungul graniţelor Ucrainei, iar Statele Unite ale Americii au avertizat că
o invazie poate avea loc în orice moment. Multe ţări occidentale, între care şi
România, şi-au retras personalul diplomatic neesenţial de la Kiev, iar
Bucureştiul s-a declarat pregătit să primească eventuali refugiaţi din Ucraina
în cazul declanşării unui conflict armat. Aproximativ 410.000 de etnici români
trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile din vestul şi sud-vestul ţării -
Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.

Sorin Iordan, 15.02.2022, 11:30

Preşedintele
Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că instituţiile de la Chişinău sunt
pregătite să intervină rapid pentru ca viaţa cetăţenilor să nu fie periclitată
de consecinţele posibilelor acţiuni militare din Ucraina. Sandu i-a îndemnat pe
moldoveni să rămână uniţi şi să nu se lase manipulaţi de propaganda care
dezbină. Împreună cu guvernul şi parlamentul examinăm scenariile de
dezvoltare a crizei şi evaluăm riscurile pe care le prezintă acestea, a
afirmat preşedintele moldovean. Aceasta şi-a exprimat speranţa că tensiunile
din regiune vor fi gestionate prin dialog şi negocieri diplomatice şi a
apreciat că războiul este un preţ pe care nicio ţară nu trebuie să-l
plătească. Rusia a comasat circa 130.000 de soldaţi şi tehnică militară
de-a lungul graniţelor Ucrainei, iar Statele Unite ale Americii au avertizat că
o invazie poate avea loc în orice moment. Multe ţări occidentale, între care şi
România, şi-au retras personalul diplomatic neesenţial de la Kiev, iar
Bucureştiul s-a declarat pregătit să primească eventuali refugiaţi din Ucraina
în cazul declanşării unui conflict armat. Aproximativ 410.000 de etnici români
trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile din vestul şi sud-vestul ţării -
Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.

Filiala din
România a sindicatului Confederației Generale Italiane a Muncii – CGIL – îi
avertizează pe muncitorii români care lucrează în Italia în sectorul
construcțiilor că pe lângă plata remuneraţiei au dreptul la o asigurare
suplimentară de salariu la fondul de construcții, scrie revista Rotalianul.
CGIL România arată că este posibil ca mulți români să nu știe că există sume de
bani stânse în numele lor. Filiala marelui sindicat italian îi invită astfel pe
lucrătorii români din construcții să se adreseze celui mai apropiat birou CGIL,
în România sau Italia, pentru a verifica dacă există sume neîncasate la care au
dreptul. Biroul Institutului Național Confederal de Asistență INCA, din cadrul
CGIL, poate fi contactat la numărul de telefon +40 752 24 98 03 sau la adresa
de email romania@inca.it. Italia este gazda celei mai numeroase comunităţi
româneşti din afara graniţelor ţării. Aproape 1,2 milioane de români trăiesc în
peninsulă, potrivit Biroului de Statistică de la Roma.

Companiile de tehnologie
româneşti din ţară şi din diaspora, aflate la început de drum, se pot înscrie
până pe 28 februarie pentru a participa la Incubatorul European Startups
Universe. Programul începe în luna martie, are o durată de 6 săptămâni şi se
desfăşoară în paralel în România şi alte 10 ţări din Uniunea Europeană,
respectiv Grecia, Spania, Croaţia, Cipru, Franţa, Ungaria, Italia, Luxemburg,
Olanda şi Slovenia. Iniţiativa este susţinută de comisarul european pentru
inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, şi de
Comitetul European al Regiunilor. În România, programul este implementat de
ROTSA – Asociaţia Română a Startup-urilor de Tehnologie, o organizaţie
non-profit care îşi propune să promoveze, să sprijine şi să reprezinte
interesele noilor companii de tehnologie din ţara noastră. Activităţile din
cadrul programului vor avea loc online, în lunile martie şi aprilie, timp în
care fiecare echipă sau fondator de startup din UE va avea acces la
oportunităţi de finanţare, posibilitatea de scalare în alte ţări ale Uniunii şi
oportunităţi de a găsi noi clienţi. Ulterior programului de incubare, organizat
la nivel naţional de ţările implicate, vor urma sesiuni cu investitori europeni
de tip Business Angel, care oferă resurse financiare întreprinderilor nou
înfiinţate şi le îndrumă în procesul de creștere.

Un eveniment
literar intitulat Invitație la lectură cu Marlena Braester a avut
loc, pe 14 februarie, la Institutul Cultural Român la Tel Aviv cu prilejul
celebrării Zilei Naționale a Lecturii. La eveniment au participat scriitorii
israelieni Rony Someck, Eran Hadas şi autoarea israeliană de origine română
Marlena Braester. Programul a inclus lecturi de proză din operele traduse de
Marlena Braester, lecturi de poezie în limbile română și ebraică, precum și
difuzarea unor mesaje video din partea unor cunoscuţi critici literari și
scriitori din România. Marlena Braester s-a născut la Iaşi. Este poetă,
traducătoare, cadru didactic și redactor-șef al revistei Continuum.
În 1980, a imigrat în Israel, iar în 2003 a fost decorată de statul francez
pentru contribuția sa la promovarea culturii franceze. Evenimentul de la ICR
Tel Aviv s-a desfăşurat în limbile română și ebraică şi a fost transmis în
direct online. Înregistrarea se găseşte pe canalul de YouTube al reprezentanţei
culturale româneşti.