Jurnal românesc – 14.11.2016
Liderul Partidului Socialist, filorus, Igor Dodon, a
câştigat, cu peste 52% din voturi, al doilea tur, de duminică, al alegerilor
prezidenţiale din Republica Moldova. Adversara sa, pro-europeana Maia Sandu,
lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate, a acumulat aproape 48% din sufragii
– relevă rezultatele comunicate de Comisia Electorală Centrală. Au participat
peste 53% din cetăţenii moldoveni cu drept de vot. Scrutinul a fost marcat de
proteste, după epuizarea buletinelor de vot la numeroase secţii din diaspora,
inclusiv din Bucureşti. Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu,
şi-a manifestat regretul faţă de situaţia creată. Aceasta a declarat, într-o
conferinţă de presă susţinută după închiderea urnelor, că problemele cu care
s-au confruntat alegătorii din diaspora sunt o lecţie care trebuie învăţată. Ea
a subliniat că decizia de organizare a secţiilor de votare din străinătate a
fost luată în funcţie de numărul de cereri prealabile depuse de cetăţenii din străinătate,
dar şi de participarea acestora la alegerile parlamentare din 2014. La ultimele
alegeri parlamentare, la cele 95 de secţii de votare deschise în afara ţării,
s-au prezentat 73.000 de persoane cu drept de vot, în condiţiile în care la
alegerile prezidenţiale de duminică numărul acestora a depăşit 130.000.
Alegerile au fost primele, după 20 de ani, în care cetăţenii Republicii Moldova
şi-au votat direct preşedintele. Până acum, acesta era ales de Parlament.
Daniela Budu, 14.11.2016, 12:33
Liderul Partidului Socialist, filorus, Igor Dodon, a
câştigat, cu peste 52% din voturi, al doilea tur, de duminică, al alegerilor
prezidenţiale din Republica Moldova. Adversara sa, pro-europeana Maia Sandu,
lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate, a acumulat aproape 48% din sufragii
– relevă rezultatele comunicate de Comisia Electorală Centrală. Au participat
peste 53% din cetăţenii moldoveni cu drept de vot. Scrutinul a fost marcat de
proteste, după epuizarea buletinelor de vot la numeroase secţii din diaspora,
inclusiv din Bucureşti. Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu,
şi-a manifestat regretul faţă de situaţia creată. Aceasta a declarat, într-o
conferinţă de presă susţinută după închiderea urnelor, că problemele cu care
s-au confruntat alegătorii din diaspora sunt o lecţie care trebuie învăţată. Ea
a subliniat că decizia de organizare a secţiilor de votare din străinătate a
fost luată în funcţie de numărul de cereri prealabile depuse de cetăţenii din străinătate,
dar şi de participarea acestora la alegerile parlamentare din 2014. La ultimele
alegeri parlamentare, la cele 95 de secţii de votare deschise în afara ţării,
s-au prezentat 73.000 de persoane cu drept de vot, în condiţiile în care la
alegerile prezidenţiale de duminică numărul acestora a depăşit 130.000.
Alegerile au fost primele, după 20 de ani, în care cetăţenii Republicii Moldova
şi-au votat direct preşedintele. Până acum, acesta era ales de Parlament.
Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în
ultimul an, a crescut uşor în luna octombrie, faţă de luna precedentă, potrivit
datelor Institutului Naţional de Statistică. Cifrele INS arată că toate
categoriile de produse şi serviciile s-au scumpit luna trecută, dar cel mai
mult au crescut preţurile la alimente, precum cartofii, fructele proaspete şi
ouăle. De asemenea, energia termică s-a scumpit cu 3,2%, chiar în luna în care
populaţia a început să folosească sistemele de încălzire. La polul opus,
ieftiniri importante s-au înregistrat doar la citrice, celelalte preţuri având
fluctuaţii mici. În urma evoluţiei din ultimele luni, BNR a menţinut prognoza
de inflaţie pentru finalul anului 2016, dar a urcat uşor estimarea pentru
inflaţia de la sfârşitul anului viitor.
În România, puţin peste o treime din populaţia rurală are acces la
servicii financiare de bază precum un cont bancar. Astfel, 85% dintre adulţii
din mediul urban mare şi metropolă, 78% din urbanul mic şi doar 35% din rural,
au un cont bancar, conform unui studiu prezentat cu ocazia aniversări a
20 de ani de carduri în România. Mai mult, în mediul rural se remarcă şi un
abandon accentuat în materie de produse bancare. Datele cercetării mai relevă
faptul că un sfert dintre cei care au declarat că nu deţin un cont bancar spun
că au avut dar, din diverse motive, au renunţat la el. Situaţia
abandonului de servicii financiar-bancare este mai pronunţată
pentru populaţia din mediul rural. O altă concluzie a cercetării de piaţă este
că peste 50% dintre respondenţii de la oraş îşi primesc salariul pe card, faţă
de doar 23% dintre cei de la sat. Cu toate acestea, 95% din populaţie
utilizează numerarul des şi foarte des. O notă interesantă este apetitul în
creştere al românilor pentru comerţul electronic, notează realizatorii
studiului. În primele nouă luni din acest an, 20% dintre respondenţi au făcut
cumpărături din magazinele online româneşti şi 6% din magazinele online din
afara ţării.