Jurnal românesc – 14.11.2014
Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi, duminică, la urne, pentru a alege preşedintele ţării, în cel de-al doilea tur de scrutin. După prima confruntare electorală din 2 noiembrie, în cursa pentru Cotroceni au rămas doi candidaţi din cei 14 înscrişi iniţial în competiţia prezidenţială – candidatul Alianţei PSD-UNPR-PC, Victor Ponta şi cel al Alianţei Creştin – Liberale, Klaus Iohannis. Victor Ponta a obţinut 40,44% din voturi, iar Klaus Iohannis – 30,37% din voturi. Campania electorală pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale a început pe 7 noiembrie, după publicarea deciziei CCR de confirmare a rezultatelor primului tur în Monitorul Oficial şi se încheie sâmbătă, la ora 7,00. În ţară, vor fi organizate 18.550 secţii de vot, iar în Bucureşti 1.245. În diaspora, va exista acelaşi număr de secţii de votare ca şi în primul tur – 294. Un număr de 800.000 de buletine au fost trimise către secţiile de votare din străinătate si, potrivit Executivului, pentru cel de-al doilea tur al scrutinului prezidenţial au fost confecţionate încă 400 de ştampile cu menţiunea VOTAT, pentru secţiile de votare din diaspora.
Valentin Țigău, 14.11.2014, 12:10
Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi, duminică, la urne, pentru a alege preşedintele ţării, în cel de-al doilea tur de scrutin. După prima confruntare electorală din 2 noiembrie, în cursa pentru Cotroceni au rămas doi candidaţi din cei 14 înscrişi iniţial în competiţia prezidenţială – candidatul Alianţei PSD-UNPR-PC, Victor Ponta şi cel al Alianţei Creştin – Liberale, Klaus Iohannis. Victor Ponta a obţinut 40,44% din voturi, iar Klaus Iohannis – 30,37% din voturi. Campania electorală pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale a început pe 7 noiembrie, după publicarea deciziei CCR de confirmare a rezultatelor primului tur în Monitorul Oficial şi se încheie sâmbătă, la ora 7,00. În ţară, vor fi organizate 18.550 secţii de vot, iar în Bucureşti 1.245. În diaspora, va exista acelaşi număr de secţii de votare ca şi în primul tur – 294. Un număr de 800.000 de buletine au fost trimise către secţiile de votare din străinătate si, potrivit Executivului, pentru cel de-al doilea tur al scrutinului prezidenţial au fost confecţionate încă 400 de ştampile cu menţiunea VOTAT, pentru secţiile de votare din diaspora.
În ziua votării, românii care se află în străinătate pot prezenta la urne paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, cartea de identitate, cartea electronică de identitate. Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza paşaportului simplu cu menţionarea ţării de domiciliu, paşaportului simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu, paşaportului simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu.
Alegătorii care nu votează la alegerile prezidenţiale în localitatea de domiciliu precum şi cei din străinătate trebuie să completeze o declaraţie pe propria răspundere când se prezintă la urne, prin care îşi asumă că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin. Formularul pe proprie răspundere, disponibil pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, poate fi descărcat şi completat, urmând ca în faţa comisiei de votare să fie doar semnat. Cei care nu au această posiblitate, vor primi pixuri şi formulare în faţa secţiilor, pentru a le completa şi a economisi timpul necesar votului. Tot pentru fluidizarea procesului, MAE a pus la dispoziţie o listă cu 800 de persoane care pot sprijini comisiile de votare. Fiecare secţie de votare din diasporă va avea şapte cabine de vot şi şapte ştamplie, numărul maxim prevăzut de lege. Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu a precizat că, prin măsurile luate, numărul celor care vor vota va creşte substanţial.
Împlinirea a 27 de ani de la revolta muncitorilor braşoveni din 15 noiembrie 1987 va fi marcată prin organizarea a două manifestări: Crosul 15 Noiembrie, ajuns la a XXV-a ediţie, şi ceremonial militar şi religios la Troiţa din faţa Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, ridicată în memoria participanţilor la revolta anticomunistă a muncitorilor de la Uzina de Autocamioane Steagul Roşu. Traseul crosului măsoară cinci kilometri şi este cel parcurs de muncitorii braşoveni în 15 noiembrie 1987: Roman S.A. – Calea Bucureşti – Bulevardul 15 Noiembrie – Prefectură
