Jurnal românesc – 14.06.2023
Numărul românilor de pretutindeni este estimat, în acest moment,
la aproape 10 milioane, incluzându-i atât pe românii care trăiesc în
comunitățile din diaspora, cât și pe cei care trăiesc în comunitățile
istorice/tradiționale din țările aflate în vecinătatea României, scrie pe
site-ul său Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Potrivit acestuia,
estimările indică existența unei distribuții echilibrate a românilor de
pretutindeni, între cele două mari componente reprezentate de diaspora, pe de o
parte, și de comunitățile istorice/tradiționale, pe de altă parte. Departamentul
anunță că toate asociațiile care își doresc să apară pe site-ul DRP pot
transmite o solicitare pe adresa: secretariat@dprp.gov.ro.
Leyla Cheamil, 14.06.2023, 09:40
Numărul românilor de pretutindeni este estimat, în acest moment,
la aproape 10 milioane, incluzându-i atât pe românii care trăiesc în
comunitățile din diaspora, cât și pe cei care trăiesc în comunitățile
istorice/tradiționale din țările aflate în vecinătatea României, scrie pe
site-ul său Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Potrivit acestuia,
estimările indică existența unei distribuții echilibrate a românilor de
pretutindeni, între cele două mari componente reprezentate de diaspora, pe de o
parte, și de comunitățile istorice/tradiționale, pe de altă parte. Departamentul
anunță că toate asociațiile care își doresc să apară pe site-ul DRP pot
transmite o solicitare pe adresa: secretariat@dprp.gov.ro.
După trei ani
de absență din cauza pandemiei, România revine la Târgul Internațional de
Carte de la Beijing, unul dintre cele mai importante evenimente de profil de pe
continentul asiatic, informează ICR. 250 de titluri românești, materiale de
promovare a literaturii române, precum și o suită de evenimente vor anima
standul național organizat de Institutul Cultural
Român prin Centrul Național al Cărții și ICR
Beijing la cea de-a XXIX-a ediție a târgului, desfășurată de joi până
duminică. Ampla selecție de volume disponibile anul acesta la standul național
ilustrează diversitatea pieței românești de carte din ultimii ani. Oferta
cuprinde atât cărți din zona literaturii, cât și volume din sfera vastă a
nonficțiunii: istorie, economie, politică și politologie. Programul românesc la
târgul de carte de la Beijing include, printre altele, masa rotundă cu
tema Un bilanț al traducerilor de carte sino-româneˮ, care va avea loc
vineri. La eveniment vor lua parte prof. univ.dr. Ding Chao, traducător, Dan
Tomozei, jurnalist și scriitor, și Liviu Țăranu, directorul ICR Beijing.
Discuțiile vor fi moderate de Andreea-Ema Stoian de la ICR Beijing. Sâmbătă, la
standul ICR, va fi lansat volumul de poezie Lampioane de cuvinteˮ de
Nicole Vasilovschi, despre care vor vorbi, alături de autoare, scriitorii
Rodrigo Escobar și Zhang Zhigang.
Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului a
încheiat, până în prezent, peste 7000 de contracte cu beneficiarii eligibili ai
programelor Femeia Antreprenor şi Start-Up Nation, Pilonul I (Naţional) şi
Pilonul II (Diaspora), în valoare de peste 1,4 miliarde de lei. În cazul programului Start-Up Nation (Diaspora), s-au evaluat
1.648 de dosare, însă contracte semnate au fost 731, în condiţiile în care au
fost peste 900 de notificări de admitere. Potrivit unui comunicat, echipa
Direcţiei Generale Antreprenoriat şi Programe de Finanţare derulează, în
continuare, evaluări ale cererilor de finanţare, drept urmare aplicanţii sunt
rugați să urmărească permanent contul creat pe platforma granturi.imm.gov.ro,
precum şi informaţiile referitoare la cele două programe, publicate pe site-ul
Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului.
În anul 2023, ministerul
Educației și Științei din Ucraina va tipări manuale de limba și literatura
moldovenească, va elabora programe școlare și va pregăti cadre didactice
pentru a nu-i discrimina pe vorbitorii acestei limbi, notează BucPress. Acesta
este răspunsul oferit Consiliului Național al Românilor din Ucraina, care i-a
solicitat Kievului renunțarea la folosirea sintagmei sovietice de limbă
moldovenească la nivel de stat și în spațiul public din Ucraina. Consiliul a arătat, într-un
memoriu, că, oficial, aşa-zisa limbă moldovenească este recunoscută doar în
Ucraina și în republica moldovenească transnistreană separatistă. Consiliul
i-a solicitat Ucrainei să renunțe oficial la folosirea sintagmei sovietice de
limbă moldovenească în semn de respect pentru denumirea științifică oficială
a limbii române ca limbă maternă a peste 400.000 de cetățeni ai Ucrainei,
precum și față de limba de stat a celor două țări vecine și prietene cu Ucraina
– România și Republica Moldova, aceasta fiind una dintre limbile oficiale ale
Uniunii Europene. Citând Carta Europeană a limbilor regionale sau limbilor
minoritare, ratificată de Ucraina, Ministerul Educației și Științei de la Kiev
arată, la rândul său, că limba moldovenească este o limbă a unei minorități
naționale distincte din Ucraina.
