Jurnal românesc – 14.06.2016
Preşedintele român, Klaus Iohannis, l-a primit, la Bucureşti, pe omologul său italian, Sergio Mattarella. Preşedintele român i-a mulţumit omologului italian că este un interlocutor deschis problematicii comunităţii româneşti din Italia şi una dintre vocile influente care încurajează permanent procesul de integrare al acesteia, cu menţinerea identităţii româneşti. Iohannis a subliniat necesitatea continuării eforturilor comune de sprijinire a comunităţii româneşti din Italia şi de creştere a participării românilor la viaţa socială, dar şi politică din Peninsulă. El a apreciat că trebuie continuate eforturile pentru păstrarea identităţii lingvistice şi culturale a comunităţii româneşti precum şi pentru valorificarea potenţialului economic foarte important al acesteia, în relaţia bilaterală. Italia este al doilea partener comercial al României, cu schimburi comerciale în creştere, ce depăşesc 13 miliarde de euro. În Italia trăiesc peste 1.200.000 de români, în vreme ce numărul italienilor stabiliţi în România ajunge la 20.000.
Daniela Budu, 14.06.2016, 12:53
Ministerul de Externe de la Bucuresti şi-a exprimat satisfacţia pentru decizia recentă a Consiliului de Miniştri al Alianţei Pacificului de a aproba cererea României de dobândire a statutului de observator la această organizaţie. Noul statut promovează o dimensiune mai amplă a relaţiilor economice şi comerciale dintre România şi ţările membre ale Alianţei Pacificului, în domenii de interes comun şi oferă noi oportunităţi de cooperare în materie de comerţ, energie, schimbări climatice, gestionarea dezastrelor naturale şi cooperarea academică. Alianţa Pacificului este un mecanism de integrare economică şi comercială între Chile, Columbia, Peru şi Mexic, care a fost creat în anul 2011. Până în prezent, alături de cei patru membri fondatori şi două state candidate la calitatea de membru (Costa Rica şi Panama), deţin statutul de observator la Alianţa Pacificului 49 de state de pe toate continentele, între care 21 de state membre UE. Dobândirea statutului de observator va conecta România la una dintre cele mai mari pieţe existente, în condiţiile în care Alianţa Pacificului este complementară altor iniţiative concentrate pe cooperarea în zona Oceanului Pacific, regiunea cu cea mai mare dinamică economică din lume.
Senatul a adoptat tacit propunerea legislativă privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Propunerea legislativă pentru modificarea în acest sens a legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi a Statutului aleşilor locali a fost iniţiată de opt parlamentari. Proiectul prevede că este declarat ales primar candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea voturilor valabil exprimate. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit jumătate plus unu din totalul voturilor exprimate se organizează un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul, la care participă numai primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Senatul este prima Cameră sesizată. La recentele alegeri locale, primarii au fost aleşi într-un singur tur de scrutin.
439 de milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională 2014 – 2020 sunt alocate pentru reabilitarea termică a clădirilor publice din România, anunţă comisarul pentru Politică Regională, Corina Creţu. 41 de milioane de euro sunt prevăzute pentru Bucureşti şi regiunea Ilfov, iar restul sunt puse la dispoziţia celorlalte regiuni de dezvoltare. Corina Cretu s-a întâlnit, la Bruxelles, cu ministrul Justiţiei, Raluca Prună. Cei doi înalţi oficiali au discutat despre problemele serioase cu care se confruntă sistemul de penitenciare din România şi oportunităţile de investiţii în eficienţa energetică a clădirilor publice.
