Jurnal românesc – 13.12.2017
Clopotele catedralelor, mănăstirilor şi bisericilor din România au fost trase, miercuri, când sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai a fost repatriat. Până sâmbătă, când va fi înmormântat în necropola regală de la Curtea de Argeş, sicriul se va afla în Palatul Regal de la Bucuresîşti, unde sunt aşteptaţi toţi cei ce vor să-i aducă un ultim omagiu Regelui, care a murit pe 5 decembrie, în Elveţia, la 96 de ani. Autorităţile române au decretat doliu naţional pe 14, 15 şi 16 decembrie. La funeraliile regelui Mihai, ultimul din cei 4 suverani ai Romîniei, vor participa numeroase personalităţi din ţară şi din străinătate. Ambasada Spaniei la Bucureşti a anunţat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că fosţii regi ai Spaniei Juan Carlos şi soţia sa Sofia vor lua parte la înmormântarea Regelui Mihai I. Istoricii îii atribuie Regelui Mihai meritul de a fi scurtat cu jumătate de an durata celui de-al doilea război mondial prin decizia de a-l aresta pe dictatorul fascist Ion Antonescu şi de a trece România în tabăra alianţei antinaziste. Forţat de comuniţti să abdice în 1947, Regele revine în ţară abia după prăbuşirea comunismului. El a pledat cauza aderării României la NATO şi UE în marile cancelarii occidentale.
România Internațional, 13.12.2017, 13:25
Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, care a participat, marţi, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale, a afirmat că se are în vedere parafarea unui acord privind Brexit care să valideze promisiunile părţii britanice de a conferi o protecţie adecvată cetăţenilor europeni din Regatul Unit. Negrescu a salutat eforturile Comisiei Europene în obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ambele părţi şi a menţionat că România va acţiona, pe tot parcursul derulării acestora, cu deplină responsabilitate faţă de obligaţiile care decurg din statutul de membru al UE şi în spiritul loialităţii faţă de celelalte 26 de state. Potrivit unui comunicat al MAE de la Bucureşti, Bruxellesul şi Londra au convenit că cetăţenii europeni cu reşedinţa legală în Marea Britanie, precum şi membri de familie ai acestora, vor continua să beneficieze de drepturile conferite de legislaţia comunitara, în baza obţinerii unui nou statut.
Acest statut va garanta dreptul de şedere al cetăţenilor europeni stabiliţi în Marea Britanie înainte de data retragerii, după o perioadă de rezidenţă de minim cinci ani. Până la împlinirea celor cinci ani, cetăţenii europeni vor putea aplica pentru un statut temporar. Noul statut va fi singurul document care va atesta reşedinţa legală a cetăţenilor europeni în Regat după data retragerii. În baza acestuia, cetăţenii europeni vor putea continua să locuiască, să studieze şi să muncească în Marea Britanie. De asemenea, toate calificările profesionale obţinute sau în curs de obţinere înainte de data retragerii vor fi recunoscute de către cele două părţi. Potrivit MAE, comunitatea românească din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a crescut constant după aderarea României la UE, tendinţă menţinută şi în prezent. Conform datelor de la Oficiul Naţional de Statistică, 328.000 de români locuiesc în Marea Britanie.
Deputatul Angel Tîlvăr, preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Portugheză din Parlamentul României, a discutat cu ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Fernando Teles Fazendeiro, problematica comunităţii romîneşti din această ţară, o comunitate extrem de bine integrată şi cu o contribuţie importantă la viaţa economică, socială şi culturală a Portugaliei. Angel Tîlvăr a apreciat deschiderea autorităţilor naţionale şi locale în privinţa problemelor românilor care trăiesc, muncesc şi studiază în Portugalia. Sprijinirea variatelor forme ale învăţământului în limba română, ca şi a activităţilor mediului asociativ în scopul păstrării identităţii româneşti trebuie să ocupe un loc prioritar pe agenda noastră, a precizat parlamentarul român. Cei doi oficiali au mai discutat subiecte de interes comun la nivel bilateral şi în planul cooperării la nivel european. Un accent deosebit a fost pus pe dezvoltării dialogului cu privire la aspectele de interes comun de pe agenda Preşedinţiei române a Consiliului European din 2019.
