Jurnal românesc – 13.10.2022

Peste 62% dintre
elevii români vor să continue studiile în ţară după finalizarea liceului,
conform unui sondaj de opinie realizat recent de Junior Achievement România cu
sprijinul PwC România. Scopul studiului a fost să analizeze încotro doresc să
se îndrepte tinerii la sfârşitul unui ciclu de învăţământ, dacă intenţionează
să-şi continue studiile, să rămână în ţară sau să plece în străinătate, dacă
vor să îşi caute un loc de muncă în sistemul public sau în cel privat şi în ce
domenii sau dacă doresc să îşi deschidă o afacere. Datele culese mai arată că
un număr foarte mic de elevi doresc să îşi continue studiile în străinătate,
iar din segmentul celor care îşi doresc să continue studiile în România, cei
mai mulţi intenţionează să rămână într-un oraş foarte mare. Dintre cei care
optează să lucreze după liceu, majoritatea îşi doresc să trăiască în
străinătate. Studiul a fost realizat pe 7.000 de elevi din clasele a 8-a până
în a 12-a şi absolvenţi de licee teoretice şi grupuri şcolare de pe întreg
teritoriul României. Junior Achievement România desfăşoară parteneriate cu
peste 1.900 de instituţii de învăţământ din ţară de care beneficiază peste
250.000 de elevi şi studenţi.

Sorin Iordan, 13.10.2022, 11:00

Peste 62% dintre
elevii români vor să continue studiile în ţară după finalizarea liceului,
conform unui sondaj de opinie realizat recent de Junior Achievement România cu
sprijinul PwC România. Scopul studiului a fost să analizeze încotro doresc să
se îndrepte tinerii la sfârşitul unui ciclu de învăţământ, dacă intenţionează
să-şi continue studiile, să rămână în ţară sau să plece în străinătate, dacă
vor să îşi caute un loc de muncă în sistemul public sau în cel privat şi în ce
domenii sau dacă doresc să îşi deschidă o afacere. Datele culese mai arată că
un număr foarte mic de elevi doresc să îşi continue studiile în străinătate,
iar din segmentul celor care îşi doresc să continue studiile în România, cei
mai mulţi intenţionează să rămână într-un oraş foarte mare. Dintre cei care
optează să lucreze după liceu, majoritatea îşi doresc să trăiască în
străinătate. Studiul a fost realizat pe 7.000 de elevi din clasele a 8-a până
în a 12-a şi absolvenţi de licee teoretice şi grupuri şcolare de pe întreg
teritoriul României. Junior Achievement România desfăşoară parteneriate cu
peste 1.900 de instituţii de învăţământ din ţară de care beneficiază peste
250.000 de elevi şi studenţi.

Universitatea
Ştefan cel Mare din Suceava a fost inclusă, în premieră, în
clasamentul internaţional al universităţilor Times Higher Education
realizat de revista britanică cu acelaşi nume. În ediţia 2023 a acestui top,
instituţia suceveană de învăţământ superior se situează în intervalul 1001-1.200,
dintr-un total de 1.799 de universităţi din 104 ţări şi regiuni, şi pe locul al
treilea la nivel naţional, alături de Universitatea Babeş-Bolyai
din Cluj-Napoca. Totodată, între cele 20 de universităţi din România incluse în
noua ediţie a clasamentului, Universitatea Ştefan cel Mare din
Suceava se află după Academia de Studii Economice din Bucureşti şi
Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu din
Cluj-Napoca şi este urmată de Universitatea din Bucureşti, Universitatea
Transilvania din Braşov şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi
Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Times Higher Education elaborează acest
clasament începând din 2004. Publicaţia analizează 5 domenii principale, în
interiorul cărora sunt cumulaţi 13 indicatori de performanţă, între care
activitatea didactică, activitatea de cercetare, numărul de citări,
internaţionalizarea şi veniturile din contractele cu mediul economic.

Institutul
Cultural Român din New York deschide un nou program permanent, cu frecvență
anuală, intitulat Salonul artiştilor româno-americani. Demersul
este menit să asigure o platformă specială de promovare a creațiilor artiștilor
români din diaspora americană. Expoziția inaugurală, Casa
oglinzilor, curatoriată de Adriana Blidaru, va fi deschisă pe 14 octombrie,
la Galeria Brâncuşi a ICR New York. Lucrările prezentate poartă
semnătura artiștilor româno-americani Ioanida Costache, Noche Crist, Megan
Dominescu, Șerban Ionescu și Saul Steinberg și explorează modalitățile prin
care se construiește identitatea, privită prin prisma conceptelor de
naționalitate, cultură, istorie și memorie personală. ICR New York transmite că
Salonul artiștilor româno-americani face parte din strategia sa de
a introduce Galeria Brâncuşi în circuitul galeriilor new-yorkeze,
transformând-o într-un reper al valorii creaţiei artiştilor români pe scena
artelor din Statele Unite ale Americii.

Institutul
Cultural Român acordă, în premieră, Premiul pentru cea mai bună traducere a
unei cărți din literatura română. Dintr-o listă inițială de 60 de traduceri
publicate în 2021 prin programul Translation and Publication Support, juriul a
nominalizat 6 volume. Este vorba despre Vizuina luminată. Jurnal de
sanatoriu de Max Blecher, traducere în suedeză de Inger Johansson,
Antologie de poezie de Mircea Cărtărescu, traducere în spaniolă de
Marian Ochoa de Eribe și Eta Hrubaru, Solenoid de Mircea
Cărtărescu, traducere în italiană de Bruno Mazzoni, Cartea
numerilor de Florina Ilis, traducere în franceză de Marily Le Nir,
Vara în care mama a avut ochii verzi de Tatiana Țîbuleac, traducere
în portugheză de Fernando Klabin, şi Antologie de poezie română
contemporană coordonată şi tradusă în germană de Hellmut Seiler. Premiul
va fi decernat la 23 octombrie în cadrul celei de-a 10-a ediții a Festivalului
Internațional de Literatură și Traducere de la Iași, care va avea loc în
perioada 19-23 octombrie.