Jurnal românesc – 13.05.2020
Cetăţenii români
care nu pot părăsi teritoriul altor state ca efect al măsurilor de
restricţionare a circulaţiei impuse de pandemia de COVID-19 şi care nu deţin
mijloace de subzistenţă vor putea beneficia de decontarea din bugetul
Ministerului Afacerilor Externe a unor cheltuieli pentru cazare temporară,
alimente sau medicamente, potrivit unui proiect de lege iniţiat de Guvern şi
adoptat de Senat în calitate de prima Cameră sesizată. Legislaţia îşi propune
să completeze Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile
de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei. În
document se stipulează că pe lângă cheltuielile aferente repatrierii,
cetăţenii români aflaţi în categoria menţionată au posibilitatea de a deconta
fie cazări temporare, fie alimente, medicamente sau chiar îmbrăcăminte.
Secretarul de stat în MAE Daniela Gîtman a declarat însă că această măsură este
temporară, iar cheltuielile urmează să fie recuperate de către stat în baza
unui angajament de rambursare din partea fiecărui cetăţean român care a
beneficiat de această asistenţă.
Sorin Iordan, 13.05.2020, 11:20
Cetăţenii români
care nu pot părăsi teritoriul altor state ca efect al măsurilor de
restricţionare a circulaţiei impuse de pandemia de COVID-19 şi care nu deţin
mijloace de subzistenţă vor putea beneficia de decontarea din bugetul
Ministerului Afacerilor Externe a unor cheltuieli pentru cazare temporară,
alimente sau medicamente, potrivit unui proiect de lege iniţiat de Guvern şi
adoptat de Senat în calitate de prima Cameră sesizată. Legislaţia îşi propune
să completeze Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile
de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei. În
document se stipulează că pe lângă cheltuielile aferente repatrierii,
cetăţenii români aflaţi în categoria menţionată au posibilitatea de a deconta
fie cazări temporare, fie alimente, medicamente sau chiar îmbrăcăminte.
Secretarul de stat în MAE Daniela Gîtman a declarat însă că această măsură este
temporară, iar cheltuielile urmează să fie recuperate de către stat în baza
unui angajament de rambursare din partea fiecărui cetăţean român care a
beneficiat de această asistenţă.
Lucrătorii
români reveniţi în ţară vor pleca din nou la toamnă în străinătate, a declarat
secretarul de stat din Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri,
Liviu Rogojinaru. El a precizat că pentru a rezolva problema lipsei forţei de
muncă din România trebuie aduşi muncitori străini şi trebuie continuată
strategia revenirii lucrătorilor români.
Dacă pentru acei 1.200.000 de
oameni care au venit din afară am găsi soluţia să-i ţinem în ţară sau am găsi
de unde să luăm 1.200.000 de salariaţi care să vină în economia românească,
ne-ar rezolva problema pe care o aveam până acum câteva luni de zile (…)
Sincer, nu cred că cei care s-au întors vor dori să rămână în România, dar să
sperăm că vom găsi soluţii ca măcar pe câţiva să îi mai ţinem pe acasă, a
spus Rogojinaru.
Secretarul de stat a afirmat că, cel mai probabil, în
septembrie-octombrie 2020 România se va confrunta cu aceeaşi lipsă de forţă de
muncă calificată ca anul trecut. Ne continuăm gândirea vizavi de cum să-i
aducem înapoi pe românii care poate s-au săturat sau poate s-au speriat şi care
vor să vină şi uşor-uşor să reîntregim oamenii care sunt în această ţară,
a precizat el. Liviu Rogojinaru a mai spus că ar fi minunat dacă această criză
a forţei de muncă din România ar putea fi rezolvată folosind roboţi.
Societatea
Golgota a românilor din Ucraina anunță încheierea primei etape, de
expertiză și documentare, a restaurării mormintelor oamenilor de cultură,
medicilor, savanților și oamenilor politici români din cimitirul vechi al
orașului Cernăuți, transmite Agenţia BucPress. Costul acestor lucrări de
expertiză a fost de 1.270 de dolari, sumă care a fost donată de doctorul
Laurențiu Dragomir de la Asociaţia pentru Protecţia Patrimoniului din
București. Președintele Societății Golgota, Vasile Rauț, a declarat
că, în această primă etapă a restaurării, au fost alese 16 morminte ale unor
români remarcabili precum Aron Pumnul, Zaharia Voronca, Isidor Bodea, Eugen
Maximovici, Constantin Țurcanu, Dionisie Bejan, George Tofan, Dimitrie Onciul
sau Ion G. Sbiera. Vasile Rauț a precizat că au fost obținute deja aprobările
necesare din partea municipalităţii Cernăuţiului, că acum se aşteaptă avizele
Comisiei Patrimoniului Istoric și altor entități specializate şi că următoarea
etapă este restaurarea propriu-zisă a locurilor de veci.
Expoziția în aer
liber Poezia în oraș a fost inagurată la Varşovia, în cadrul
proiectului cu același nume organizat de Asociația Institutelor Naționale
pentru Cultură ale Uniunii Europene – EUNIC, în colaborare cu Primăria
Varșoviei, Reprezentanța Comisiei Europene în Polonia și Asociația Traducătorilor
Literari. Manifestarea este găzduită de reprezentanţa Institutului Cultural
Român din capitala poloneză în spațiul exterior din imediata proximitate a
clădirii Institutului și Ambasadei României. Sunt expuse, sub forma unor planșe
de format mare, creațiile a 19 poeți europeni în original și traducere
poloneză, precum și fotografiile și notele biografice ale poeților și
traducătorilor lor. La invitația ICR Varșovia, la proiect participă poeții
Andrei Dósa, din România, și Andrei Gamarț, din Republica Moldova. Cei doi se
alătură autorilor din Austria, Cehia, Danemarca, Estonia, Belgia, Germania,
Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Polonia, Portugalia,
Slovacia, Spania, Turcia și Ucraina. Artiştii au folosit drept inspiraţie
pentru creaţiile lor problemele legate de ecologie și viitorul planetei aflate
în fața transformărilor sociale și schimbărilor climatice. Expoziția va rămâne
deschisă cel puţin până la finele lunii mai.
