Jurnal românesc – 12.12.2017
Sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai, ultimul din cei 4 suverani ai României, va fi adus, miercuri, în ţară. Fostul suveran a încetat din viaţă pe 5 decembrie, la vârsta de 96 de ani, în Elveţia. De atunci, românii depun flori şi candele la reşedinţele din România şi Elveţia ale Casei Regale. Luni, Parlamentul de la Bucureşti s-a reunit, în sesiune solemnă, pentru a-l omagia pe Regele Mihai. La ceremonie au fost prezenţi şeful statului, Klaus Iohannis, Custodele Coroanei, Principesa Margareta, foştii preşedinţi Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, premierul Mihai Tudose, preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Călin Popescu-Tăriceanu şi, respectiv, Liviu Dragnea, şi Patriarhul BOR, Daniel. Autorităţile române au decretat doliu naţional în 14, 15 şi 16 decembrie. Regele Mihai va fi înmormântat, sâmbătă, 16 decembrie, la Curtea de Argeş, necropola regală unde se odihnesc strămoşii săi şi soţia sa, Regina Ana, care a murit anul trecut.
Leyla Cheamil, 12.12.2017, 12:34
Sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai, ultimul din cei 4 suverani ai României, va fi adus, miercuri, în ţară. Fostul suveran a încetat din viaţă pe 5 decembrie, la vârsta de 96 de ani, în Elveţia. De atunci, românii depun flori şi candele la reşedinţele din România şi Elveţia ale Casei Regale. Luni, Parlamentul de la Bucureşti s-a reunit, în sesiune solemnă, pentru a-l omagia pe Regele Mihai. La ceremonie au fost prezenţi şeful statului, Klaus Iohannis, Custodele Coroanei, Principesa Margareta, foştii preşedinţi Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, premierul Mihai Tudose, preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Călin Popescu-Tăriceanu şi, respectiv, Liviu Dragnea, şi Patriarhul BOR, Daniel. Autorităţile române au decretat doliu naţional în 14, 15 şi 16 decembrie. Regele Mihai va fi înmormântat, sâmbătă, 16 decembrie, la Curtea de Argeş, necropola regală unde se odihnesc strămoşii săi şi soţia sa, Regina Ana, care a murit anul trecut.
Comisiile de specialitate ale Parlamentului au avizat favorabil, marţi, proiectul de buget al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pe 2018, în forma propusă de Guvern. Conform propunerii, anul viitor, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni urmează să aibă un buget de 25,4 milioane de lei, o majorare cu 44,6% faţă de 2017. Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a declarat că, în premieră, în bugetul ministerului este inclus un capitol dedicat burselor pentru etnicii români care vor să înveţe în limba română în Ucraina. Totodată, ea a precizat că în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni sunt prevăzute fonduri pentru un sediu în Sicilia, unde li se va acorda sprijin românilor aflaţi la muncă în această regiune, şi pentru trimiterea unui ataşat în Marea Britanie.
Rata sărăciei relative a ajuns la 25,3% anul trecut, şi a inclus, astfel, peste cinci milioane de români, valoarea indicatorului fiind în uşoară scădere, cu 0,1 %, faţă de anul precedent, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS). Peste unul din patru locuitori ai României trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. În perioada 2013-2016, rata sărăciei, estimată în raport cu pragul stabilit în funcţie de nivelul şi distribuţia veniturilor din anul pentru care se face evaluarea, a evoluat ascendent, de la valoarea 23,0%, la 25,3% în ultimul an, se arată în document.
Gazeta Românească atrage atentia asupra unei scăderi dramatice a numărului de copii români născuți în Italia: aproape cu un sfert mai puțin. Potrivit publicaţiei, alarma vine de la Institutul Național Italian de Statistică, Istat, care a calculat că, în 2016, s-au născut cu 12.000 de copii mai puțin decât în 2015. În urmă cu doi ani, datele Istat arătau o scădere dramatică a nașterilor, dar cu toate acestea copiii străinilor reușeau să echilibreze balanța. Potrivit naționalității de proveniență a mamelor copiilor străini născuți în Italia, statisticile pun româncele pe primul loc între străine. Astfel, în 2015, româncele au născut peste 20% din totalul copilor străini, 19.123 de născuți, urmate de marocane, albaneze și chinezoaice. Anul trecut, scăderea copiilor străini născuți a fost dramatică. Pe primul loc se confirmă copiii români, dar cu mult mai puțini: 15.417 în 2016, urmați de marocani, albanezi și chinezi. Aceste patru comunități reprezintă 53,6% din totalul născuților străini.
