Jurnal românesc – 12.12.2014
Ce soluţii aveţi pentru ca românii din sudul Ucrainei să îşi poată păstra identitatea şi cultura moştenite din România? Ce demersuri concrete aţi făcut în ultima perioadă pentru ca etnicilor români din Ucraina, ca minoritate, să le fie respectate drepturile, îndeosebi cele referitoare la predarea în limba română? Cele doua întrebări i-au fost adresate ministrului delegat pentru romanii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, într-o interpelare a deputatului Cornelia Negruţ. Potrivit acesteia, la nivelul mai multor localităţi din judeţul Maramureş se impune dinamizarea şi întărirea relaţiilor dintre comunităţile respective şi cele din sudul Ucrainei, regiune în care locuiesc foarte mulţi etnici români. Comunităţile româneşti din Transcarpatia – susţine parlamentarul – se plâng deseori de faptul că, dincolo de obtuzitatea autorităţilor din Ucraina în a le respecta drepturile ca minoritate, nici conducerea statului român nu face mare lucru pentru a-i sprijini pentru conservarea tradiţiilor materne.
Florentin Căpitănescu, 12.12.2014, 12:13
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, a apreciat că independenţa sistemului judiciar românesc a fost încălcată în perioada campaniei electorale, din octombrie, pentru alegerile prezidenţiale. Potrivit acesteia, politicienii au depăşit limitele admisibile ale discursului public, prin încercarea de a decredibiliza justiţia. Politicienii nu ar trebui să mai facă declaraţii pe teme care ţin de dosarele din justiţie, consideră, la rându-i, vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Gheorghe Muscalu. De altfel, joi, plenul CSM a constatat că, prin declaraţiile publice făcute, şeful statului, Traian Băsescu, premierul Victor Ponta şi europarlamentarul Monica Macovei, fost ministru al justiţiei, au afectat independenţa sistemului judiciar. Cei trei s-au pronunţat pe dosare în curs de cercetare sau aflate pe rolul instanţelor.
În 2015, salariile bugetarilor vor fi îngheţate la nivelul de la finele acestui an, cu excepţia profesorilor şi a angajaţilor din sănătate, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă. Guvernul va interzice, şi anul viitor, acordarea premiilor, tichetelor de masă şi primelor de vacanţă către bugetari şi va continua să răsplătească orele suplimentare doar cu zile libere, nu cu bani. Alocarea de cupoane sociale pentru educaţie, destinate preşcolarilor din familii cu venituri mici, va fi amânată până la sfârsitul anului viitor, prevede aceeaşi ordonanţă. În plus, chiar dacă era obligat prin lege, executivul nu va acorda nici anul viitor cei 500 euro pentru educaţia permanentă a fiecărui nou-născut. Pe de altă parte, datorită unei prevederi din noul proiect de buget, facturile la telefonia mobilă vor fi mai mici, întrucât se va aplica TVA din ţările de origine ale marilor companii ce activează în Romania.
Preţurile la alimente sunt cu 30% mai mici în România, în comparaţie cu preţurile medii din spaţiul comunitar, potrivit datelor publicate de Biroul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat). Clasamentul preţurilor ţine cont şi de puterea de cumpărare din fiecare ţară. La încălţăminte, preţurile din România sunt cu foarte puţin sub media europeană, la îmbrăcăminte sunt mai mici cu peste 10%, iar cele la ţigări şi băuturi alcoolice sunt cu aproape o treime mai scăzute. La gaze şi energie electrică, preţurile sunt cu peste 40% mai mici, mai relevă datele centralizate de Eurostat.
