Jurnal românesc – 12.11.2014
Noul ministru de Externe, Teodor Meleşcanu, a anunţat că va vota în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale la Paris. Totodată, secretarii de stat din minister se vor afla, pe 16 noiembrie, la Viena, Chişinău sau Munchen, pentru a evita noi probleme de votare în străinătate. Potrivit lui Meleşcanu reprezentanţii MAE nu vor avea atribuţii directe în procesul electoral, ci vor constitui un sprijin pentru rezolvarea micilor probleme administrative care pot apărea şi comunicarea cu presa. Ministerul a luat deja măsuri pentru a optimiza procesul de votare în diasporă. Astfel numărul cabinelor de vot şi al ştampilelor va fi suplimentat, la fel şi lista personalului din secţiile de vot. Monitorul Oficial va tipări pentru al doilea tur de scrutin 20,9 milioane buletine de vot, dintre care 800 de mii vor fi trimise la secţiile de votare din străinătate. De asemenea vor fi confecţionate încă 400 ştampile cu menţiunea Votat, pentru secţiile din străinătate.
România Internațional, 12.11.2014, 12:27
Noul ministru de Externe, Teodor Meleşcanu, a anunţat că va vota în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale la Paris. Totodată, secretarii de stat din minister se vor afla, pe 16 noiembrie, la Viena, Chişinău sau Munchen, pentru a evita noi probleme de votare în străinătate. Potrivit lui Meleşcanu reprezentanţii MAE nu vor avea atribuţii directe în procesul electoral, ci vor constitui un sprijin pentru rezolvarea micilor probleme administrative care pot apărea şi comunicarea cu presa. Ministerul a luat deja măsuri pentru a optimiza procesul de votare în diasporă. Astfel numărul cabinelor de vot şi al ştampilelor va fi suplimentat, la fel şi lista personalului din secţiile de vot. Monitorul Oficial va tipări pentru al doilea tur de scrutin 20,9 milioane buletine de vot, dintre care 800 de mii vor fi trimise la secţiile de votare din străinătate. De asemenea vor fi confecţionate încă 400 ştampile cu menţiunea Votat, pentru secţiile din străinătate.
România are un deficit de 40 de mii de cadre medicale, a declarat ministrul sănătătii, Nicolae Bănicioiu, care a explicat că lipsa personalului în domeniu se datorează exodului în străinătate. Cei mai mulţi au ales spitale din Franţa, Germania şi Belgia. Ministrul Sănătăţii a precizat că, în acest an, odată cu introducerea pachetului de bază, au fost ocupate 4 mii de posturi, dintre care 60% reprezintă personal mediu-sanitar. Bănicioiu a menţionat că ocuparea locurilor de muncă în spitale este proritară pentru ministerul pe care îl conduce şi că nu va permite nici o initiativă de blocare a posturilor în sistem.
Statele UE nu pot fi obligate să plătească ajutoare sociale cetăţenilor fără loc de muncă şi care vin din alte ţări membre ale Uniunii special pentru a profita de aceste beneficii – a decis, marţi, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Instanta de la Luxemburg a dat câştig de cauză Germaniei în litigiul cu o imigrantă româncă stabilită în 2011 la Leipzig. Aceasta a dat în judecată autorităţile locale pentru că au refuzat să îi acorde ei şi fiului ei un ajutor de subzistenţă de care beneficiază cetăţenii germani. CJUE a hotărât că Berlinul a luat decizia corectă în cazul româncei, care nu a încercat să-şi găsescă un loc de muncă în Germania şi, de asemenea, nu a lucrat niciodată în România.
Legea Concurenţei va fi modificată, astfel încât persoanele fizice vor fi încurajate şi recompensate să denunţe companiile care o încalcă, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. El a mai spus că o altă modificare va da posibilitatea firmelor care vor recunoaşte că au încălcat legislaţia să beneficieze de politica de clemenţă. Potrivit preşedintelui Consiliului Concurenţei, modificările legislative sunt parte a unui acord cu Banca Mondială. Pe de alta parte, Consiliul Concurenţei vrea ca directiva europeană privind accesul cetăţenilor la conturi şi la servicii bancare ieftine să fie transpusă cât mai repede în legislaţia românească. Chiriţoiu a spus la Radio România ca există un proiect de lege care va plafona comisoanele la tranzacţiile pe card la un nivel agreat cu Comisia Europeană, de 0,2% – 0,3%, faţă de peste 1%,in prezent.
România se află, încă, în faza post-criză în care creditarea rămâne redusă, deşi împrumuturile noi au început să crească, acesta fiind un comportament specific oricărei economii care a trecut printr-o criză, susţine consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru. El a spus ca în România creşterea economică poate fi reluată pe baza economiilor realizate de companii şi nu pe baza creditării.
