Jurnal românesc – 12.02.2014
Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, îşi continuă, până pe 13 februarie, vizita în Spania. El a avut, între altele, o întâlnire cu primarii localităţilor din Comunitatea Madrid, unde locuiesc aproape 25% din românii rezidenţi în Spania. Oficialităţile locale au apreciat că cetăţenii români s-au integrat repede în societate şi că elevii români obţin rezultate deosebite în şcolile spaniole. Discuţiile au evidenţiat faptul că prezenţa românilor contribuie la dezvoltarea socio-economică, precum şi la îmbogăţirea patrimoniului cultural şi multilingvistic. Cristian David s-a întâlnit şi cu reprezentanţi ai mediului asociativ românesc din Regiunea Madrid şi Comunităţile autonome apropiate.
Roxana Vasile, 12.02.2014, 11:56
Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, îşi continuă, până pe 13 februarie, vizita în Spania. El a avut, între altele, o întâlnire cu primarii localităţilor din Comunitatea Madrid, unde locuiesc aproape 25% din românii rezidenţi în Spania. Oficialităţile locale au apreciat că cetăţenii români s-au integrat repede în societate şi că elevii români obţin rezultate deosebite în şcolile spaniole. Discuţiile au evidenţiat faptul că prezenţa românilor contribuie la dezvoltarea socio-economică, precum şi la îmbogăţirea patrimoniului cultural şi multilingvistic. Cristian David s-a întâlnit şi cu reprezentanţi ai mediului asociativ românesc din Regiunea Madrid şi Comunităţile autonome apropiate.
Propunerea legislativă privind instituirea Comitetelor românilor din diaspora este susţinută atât de reprezentanţi ai Opoziţiei, cât şi de parlamentari USL şi are ca scop asigurarea unui grad mai mare de legitimitate reprezentanţilor comunităţilor de români din afara graniţelor. Declaraţia a fost făcută de senatorul democrat-liberal Viorel Badea, în cadrul dezbaterii Instituirea Comitetelor românilor din diaspora, organizată de Comisia românilor de pretutindeni a Senatului. Propunerea de lege vizează ca, în fiecare circumscripţie consulară în care sunt înregistraţi cel puţin 30.000 de cetăţeni români înscrişi pe listele actualizate, să se instituie un Comitet al românilor din diaspora. Membrii Comitetului ar avea un mandat de cinci ani, putând fi realeşi pentru maximum două mandate consecutive.
Torino, oraşul unde românii reprezintă 91,8% dintre cetăţenii mobili ai Uniunii Europene, a avut un beneficiu net de pe urma migraţiei forţei de muncă europene şi din ţări terţe de 1,5 miliarde de euro – indică un studiu independent comandat de Comisia Europeană în şase oraşe, pentru a evalua efectele liberei circulaţii. Studiul constată şi că europenii se deplasează în principal din motive ce ţin de oportunităţile legate de locul de muncă şi sunt, în medie, mai tineri şi mai activi din punct de vedere economic comparativ cu populaţia locală din oraşele analizate. Ei contribuie la acoperirea lacunelor de pe piaţa muncii, favorizează dezvoltarea de noi sectoare sau creează noi proiecte antreprenoriale. Potrivit aceluiaşi studiu, cetăţenii mobili sunt de multe ori supracalificaţi comparativ cu resortisanţii şi ocupă locuri de muncă sub nivelul lor de calificare, ceea ce ar putea implica o irosire a competenţelor, atenuând beneficiile potenţiale ale mobilităţii. De asemenea, cetăţenii mobili nu beneficiază întotdeauna de aceleaşi oportunităţi în ceea ce priveşte locuinţele şi incluziunea copiilor în şcoli, deşi sunt încadraţi în muncă şi plătesc taxe şi impozite.
2.318 cetăţeni străini au fost depistaţi cu şedere ilegală în România anul trecut, cei mai mulţi provenind din Republica Moldova, Turcia şi Siria – potrivit bilanţului prezentat de Inspectoratul General pentru Imigrări. Pe de altă parte, a fost asigurat managementul şederii legale pe teritoriul ţării noastre pentru aproape 99.000 de cetăţeni străini, dintre care peste 58.000 din state terţe (cei mai mulţi din Moldova, Turcia şi China) şi peste 40.000 din Uniunea Europeană, Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia. Tot în 2013 a fost asigurat accesul la procedura de azil pentru aproximativ 1.500 persoane, care au depus cereri de acordare a unei forme de protecţie. Cei mai mulţi solicitanţi de azil provin din Siria, Irak şi Algeria.
Românii sunt printre primii în Uniunea Europeană în privinţa nivelului de cunoaştere a numărului unic de urgenţă 112 – relevă un Eurobarometru. Cele mai scăzute niveluri de cunoaştere a serviciului se observă în rândul cetăţenilor din Grecia şi din Regatul Unit, iar cele mai ridicate în Luxemburg, România, Polonia şi Bulgaria. Serviciul 112 este disponibil în toate statele membre ale UE şi este folosit şi în ţări din afara ei, precum Elveţia, Muntenegru şi Turcia. La 112 se poate suna gratuit din reţelele fixe şi mobile de telefonie. 112 pune apelanţii în legătură cu serviciile de urgenţă (poliţie locală, pompieri şi servicii medicale) în mai multe limbi europene. Numărul unic este disponibil 24/24 ore, 7/7zile.
