Jurnal românesc – 12.01.2023

Miniştrii de
Externe român şi suedez, Bogdan Aurescu şi respectiv Tobias Billstrom, au decis
menţinerea unei coordonări strânse în legătură cu aderarea României
la Spaţiul Schengen. Cei doi au avut o convorbire telefonică în contextul
preluării de către Stockholm a Preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii
Europene la 1 ianuarie. MAE român transmite că Aurescu i-a mulţumit lui
Billstrom pentru susţinerea exprimată de Suedia inclusiv în cadrul Consiliului
Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie 2022 şi şi-a exprimat încrederea
într-o cooperare activă şi de substanţă cu Preşedinţia suedeză pentru
înregistrarea unor evoluţii pozitive, care să permită obţinerea unei decizii de
aderare. La rândul său, Billstrom a reconfirmat sprijinul ţării sale
pentru aderarea României la spaţiul european de liberă circulaţie şi a
subliniat că Preşedinţia suedeză este decisă să se implice activ şi să
depună toate eforturile pentru realizarea acestui obiectiv. României i-a
fost refuzată intrarea în spaţiul Schengen, după ce reprezentantul Austriei a
votat împotrivă. Aderării Bulgariei i s-au opus atât Austria, cât şi Olanda, în
vreme ce Croaţia a fost acceptată în spaţiul Schengen.

Sorin Iordan, 12.01.2023, 11:00

Miniştrii de
Externe român şi suedez, Bogdan Aurescu şi respectiv Tobias Billstrom, au decis
menţinerea unei coordonări strânse în legătură cu aderarea României
la Spaţiul Schengen. Cei doi au avut o convorbire telefonică în contextul
preluării de către Stockholm a Preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii
Europene la 1 ianuarie. MAE român transmite că Aurescu i-a mulţumit lui
Billstrom pentru susţinerea exprimată de Suedia inclusiv în cadrul Consiliului
Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie 2022 şi şi-a exprimat încrederea
într-o cooperare activă şi de substanţă cu Preşedinţia suedeză pentru
înregistrarea unor evoluţii pozitive, care să permită obţinerea unei decizii de
aderare. La rândul său, Billstrom a reconfirmat sprijinul ţării sale
pentru aderarea României la spaţiul european de liberă circulaţie şi a
subliniat că Preşedinţia suedeză este decisă să se implice activ şi să
depună toate eforturile pentru realizarea acestui obiectiv. României i-a
fost refuzată intrarea în spaţiul Schengen, după ce reprezentantul Austriei a
votat împotrivă. Aderării Bulgariei i s-au opus atât Austria, cât şi Olanda, în
vreme ce Croaţia a fost acceptată în spaţiul Schengen.

Numărul total al
copiilor din România care aveau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate
era, la finele lunii septembrie 2022, de 12.305, cu 401 mai mic comparativ cu
situaţia din luna iunie, transmite Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Drepturilor Copilului şi Adopţie. De asemenea, în aceeaşi perioadă, numărul
minorilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate a coborât cu 1.901 la
73.868. Dintre cei 12.305 de copii cu ambii părinţi plecaţi la muncă în
străinătate, 11.488 se aflau în îngrijirea rudelor de până la gradul 4, fără
măsuri de protecţie, restul fiind plasaţi la un asistent maternal, centre de
plasament sau alte familii ori persoane. Protecţia Copilului arată că 8.971 de
copii proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat la
lucru peste hotare. Totalul copiilor rămaşi acasă care se aflau în sistemul de
protecţie specială se ridica, la 30 septembrie 2022, la 2.852 dintre care 505
copii erau în grija unui asistent maternal, 480 în centre de plasament, 1.686
la rude până la gradul 4, iar 181 de copii în grija altor familii sau persoane.

Liga Studenţilor
Români din Străinătate, filiala Italia organizează conferinţa Cetăţeni
europeni sau Cetăţeni în Europa.
Evenimentul are loc pe platforma Google Meet şi este deschis tuturor
celor interesaţi de domeniul ştiinţelor politice şi relaţiilor internaţionale.
Invitată este doctorul Loredana Teodorescu, expert în politici europene,
imigraţie şi relaţia între securitate internă şi politică externă. Din 2020,
aceasta este secretar general al filialei Italia a organizaţiei Femei în
Securitatea Internaţională şi este fondatoarea programului de mentorat
Global Women Leaders. În cadrul întâlnirii se va discuta despre
conceptul de cetăţenie europeană, introdus de Tratatul de la Maastricht din
1993, care stabileşte prerogative şi drepturi fundamentale pentru cetăţenii
statelor Uniunii Europene. Vor fi abordate teme precum semnificaţia cetăţeniei
europene, modalitatea în care se poate investi în dezvoltarea unei comunităţi
europene implicate social, precum şi poziţia tinerilor români din peninsula
italiană. Detalii despre participare se găsesc pe pagina de Facebook a LSRS
Italia.

Expoziția de
artă contemporană Constantin Udroiu – artistul a două culturi va fi
deschisă, pe 13 ianuarie, la Galeria de Artă a Academiei di Romania la Roma cu
prilejul Zilei Culturii Naționale. Manifestarea prezintă picturi pe sticlă și
pe pânză, dar și lucrări de grafică. Proiectul este realizat cu patronajul
Ambasadei României în Italia și în parteneriat cu Asociația Nikopeia – Fucina
d’Arte, Asociația Arte per la valle și Liceul Artistic Mario Festa
Campanile din Melfi. Cu acest prilej vor fi expuse și lucrările
câștigătorilor Premiului Constantin Udroiu ediția I din 2019,
competiție dedicată tinerilor din regiunile Puglia și Basilicata care studiază
artele plastice. În timpul vieţii sale, Constantin Udroiu a organizat peste 200
de expoziții în Italia și în diferite țări europene. Totodată, a participat la
restaurarea şi realizarea a numeroase fresce în biserici românești și italiene,
precum și în diverse clădiri publice și private din Italia. În 1991, a fost
numit senator al Academiei Internaționale de Artă Modernă și membru al
comitetului executiv până la moartea sa, în 2014. Expoziţia de la Roma va putea
fi vizitată până pe 15 februarie.