Jurnal românesc – 12.01.2015

O propunere care vizează legea privind alegerea preşedintelui ţării şi care prevede introducerea votului prin corespondenţă sau a votului electronic pentru românii din afara graniţelor va fi înaintată, pe 14 ianuarie, în cadrul şedintei de lucru a Comisiei de cod electoral din România. La reuniune, reprezentanţii partidelor parlamentare vor face mai multe propuneri de modificare a legilor electorale. PSD, la guvernare, propune reducerea numărului de parlamentari, probabil la 300, la Camera Deputaţilor şi la 100, la Senat. PNL, în opoziţie, propune, între altele, un sistem mixt pentru alegerea parlamentarilor. Ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, a precizat că va propune Comisiei în primul rând recenzarea populaţiei din străinătate cu drept de vot pentru organizarea corespunzătoare a secţiilor. Imediat ce intră legea în vigoare, a precizat Nicolicea, în termen de şase luni, romanii din străinătate vor notifica ambasadelor că se afla acolo; apoi, se vor face secţii de votare suficiente pentru alegători. În privinţa propunerii privind votul prin corespondenţă, el a spus că trebuie să aibă loc, mai întâi o dezbatere publică.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Valentin Țigău, 12.01.2015, 12:25

O propunere care vizează legea privind alegerea preşedintelui ţării şi care prevede introducerea votului prin corespondenţă sau a votului electronic pentru românii din afara graniţelor va fi înaintată, pe 14 ianuarie, în cadrul şedintei de lucru a Comisiei de cod electoral din România. La reuniune, reprezentanţii partidelor parlamentare vor face mai multe propuneri de modificare a legilor electorale. PSD, la guvernare, propune reducerea numărului de parlamentari, probabil la 300, la Camera Deputaţilor şi la 100, la Senat. PNL, în opoziţie, propune, între altele, un sistem mixt pentru alegerea parlamentarilor. Ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, a precizat că va propune Comisiei în primul rând recenzarea populaţiei din străinătate cu drept de vot pentru organizarea corespunzătoare a secţiilor. Imediat ce intră legea în vigoare, a precizat Nicolicea, în termen de şase luni, romanii din străinătate vor notifica ambasadelor că se afla acolo; apoi, se vor face secţii de votare suficiente pentru alegători. În privinţa propunerii privind votul prin corespondenţă, el a spus că trebuie să aibă loc, mai întâi o dezbatere publică.

Ministerul Afacerilor Interne a anunţat că, în perioada ianuarie-decembrie 2015, România va deţine preşedinţia anuală a Comitetului de Securitate al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE). Mandatul acordat reflectă recunoaşterea profilului activ al României în cadrul OSCE privind susţinerea rolului, valorilor si principiilor fundamentale ale organizaţiei în asigurarea păcii, securităţii şi cooperării în Europa”, se precizează într-un comunicat. Mandatul României la OSCE va fi exercitat de ambasadorul Cristian Istrate, reprezentantul permanent al României pe lângă Organizaţiile Internaţionale de la Viena şi de o echipă alcatuită din diplomaţi ai Misiunii Permanente a României la Viena.

Ministrul Finanţelor Publice, Darius Bogdan Vâlcov, solicită conducerii Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF) să reanalizeze şi să regândească sistemul RCA în privinţa tinerilor sub 25 de ani. “Consider că actuala realitate este una care îi pune pe tineri în dificultatea de a plăti poliţe RCA, care pot ajunge să fie chiar mai scumpe decât maşina pe care o conduc. Trebuie identificată o soluţie pentru a nu pune presiune pe tineri. Sunt convins că marea parte a acestora nu îşi vor putea permite să plătească un RCA de peste 2.000 de lei. Am încredere că speţa va fi reanalizată de către ASF, astfel încât să venim în sprijinul tinerilor şi nu împotriva lor”, a subliniat ministrul Finanţelor.

Miniştrii de Interne din 11 state europene şi secretarul american al Justitiei, Eric Holder au convenit, duminică, în cadrul unei reuniuni la Paris, să consolideze lupta împotriva terorismului, în primul rând prin sporirea controalelor la frontierele externe ale UE. Spania a susţinut, în context, modificarea Tratatului Schengen, cu scopul de a limita mobilitatea combatanţilor islamişti ce vin în Europa. Pe de altă parte, România şi Bulgaria speră să intre, anul acesta, în spaţiul Schengen de liberă circulaţie. Deşi ambele ţări sunt gata, din punct de vedere tehnic, să adere, există state care leagă această aderare de progresele înregistrate în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare pe justiţie. Comisia Europeană susţine, însă, că România şi Bulgaria sunt gata să adere şi că MCV şi Shengen nu sunt condiţionate unul de celălalt.